Ce fac cei 114.000 de militari ruși staționați la granița cu Ucraina? Acumularea de tunuri, tancuri de luptă și infanterie la 300 de km de granița cu Ucraina îngrijorează Washingtonul

Într-un râu tulburat, Rusia mută poziții. În timp ce Belarus alimentează un conflict de frontieră în Polonia și Lituania, trimițând mii de migranți să se confrunte ilegal în Uniunea Europeană, Rusia continuă cu o operațiune militară la granițele cu Ucraina, criticată pe scară largă de NATO și Statele Unite ca fiind o încercare de a destabiliza regiunea, scrie La Razon, citată de Rador.

Până la 114.000 de soldați ruși, potrivit Ministerului Apărării ucrainean, sunt staționați la granițele de nord-est, est și sud ale Ucrainei, dintre care aproximativ 92.000 de infanteriști și forțe aeriene și maritime. Imaginile din satelit folosite de SUA arată, potrivit Washingtonului, acumularea de material rusesc compus din tunuri autopropulsate, tancuri de luptă și vehicule de luptă de infanterie într-un câmp de antrenament la aproximativ 300 de kilometri de granița cu Ucraina. Ce misiune au soldații ruși? Sună tobele de război?

La Washington sunt tratate rapoarte de informații care indică o posibilă invazie militară a estului Ucrainei, unde o mare parte a populației vorbește rusă și are legături strânse cu Rusia. În zona autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk, există aproximativ 650.000 de persoane cu pașapoarte rusești. Moscova a scăpat în ultimele luni posibilitatea unei intervenții pentru a-i proteja pe acei rezidenți – care au dublă cetățenie – de hărțuirea pe care o suferă din partea Kievului.

În acest sens, șeful NATO, Jens Stoltenberg, a cerut mare atenţie la „concentrarea militară semnificativă” a Moscovei în zonă. SUA consideră că mobilizarea trupelor rusești la granița cu Ucraina este cea mai mare din 2014, când Moscova a anexat provincia Crimeea. Trebuie amintit că Ucraina este ultimul conflict militar înregistrat în Europa și că, de la izbucnirea sa în 2014, acest război de intensitate redusă a luat viețile a 14.000 de oameni, potrivit rapoartelor ONU.

Kremlinul a răspuns spunând că toate mișcările trupelor sale au loc în interiorul granițelor Rusiei și nu amenință pe nimeni. De luni de zile, Moscova critică ceea ce consideră că sunt provocări ale guvernului de la Kiev și își manifestă disponibilitatea de a „apăra” cetățenii vorbitori de limbă rusă din Donețk și Lugansk, regiunile din estul Ucrainei în care trăiește o populație cu multe legături cu Rusia.

Dar în Statele Unite și la sediul NATO există teama că Rusia va încerca din nou să cucerească teritoriu. Așa a spus Anthony Blinken, șeful diplomației americane, când a avertizat Moscova că va face „o gravă greșeală dacă va încerca să facă din nou” ceea ce s-a întâmplat în 2014, referindu-se la ocuparea regiunilor Crimeea și Donbas, unde Kremlinul îi sprijină pe rebelii pro-ruși din punct de vedere militar și politic.

Jens Stoltenberg a fost categoric: „Știm că Rusia a demonstrat înainte atât voința, cât și capacitatea de a folosi forța militară împotriva Ucrainei. Am văzut că atunci când au anexat Crimeea ilegal și am văzut-o de mulți ani în modul în care îi susține pe separatiștii din Donbas”. Pentru şeful Alianței Atlantice sprijinul NATO pentru Ucraina „nu este o amenințare pentru Rusia” și a adăugat că exercițiile Alianței în regiunea Mării Negre sunt „defensive și transparente”.

Într-o declarație comună emisă luni, miniștrii de Externe ai Franței și Germaniei au cerut deja Rusiei „reţinere” și transparență cu privire la activitățile sale militare, pe lângă avertismentul că „orice nouă încercare de a submina integritatea teritorială a Ucrainei ar avea consecințe grave”.

Pentru rezolvarea acestui conflict, există un proces de negocieri la care participă reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei și ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Premierul ucrainean Zelenski și președintele rus Vladimir Putin s-au întâlnit în decembrie la Paris, sub formatul Normandia, care îi include și pe cancelarul german, Angela Merkel, și pe președintele francez Emmanuel Macron pentru a promova un armistițiu care încă nu a funcționat.

Putin a susținut oficial că apropierea NATO de granițele cu Rusia de la căderea URSS este o politică care rupe cu pactul nescris încheiat în anii 1990 de a respecta orbita Rusiei. În ochii Moscovei, Statele Unite au încălcat acel acord cu o strategie agresivă care s-a concretizat cu sprijinul occidental pentru Revoluția Portocalie de la Kiev pentru a favoriza distanţarea Ucrainei de Moscova. Președintele rus a vorbit de atunci despre Ucraina ca despre un vasal al Occidentului și a susținut că „formarea unui stat ucrainean pur din punct de vedere etnic, agresiv față de Rusia, este comparabilă în consecințele sale cu utilizarea armelor de distrugere în masă împotriva noastră”.

Sursa: La Razon/ Rador/ Traducerea: Rodezia Costea