Ce face Parchetul European, unde Kovesi ar putea ajunge șefă: ar putea prelua, de exemplu, un caz precum Tel Drum în care Liviu Dragnea este acuzat de fraudă cu fonduri europene de 27 de milioane de euro

Selectarea fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, pe lista scurtă cu candidații la șefia Parchetului European (EPPO) de către juriul de selecție aduce în discuție atribuțiile, competențele și puterile acestei instituții. Parchetul european va putea instrumenta dosarele cu mari fraude cu fonduri europene și/sau cu caracter transfrontalier. Fraudele mari sunt considerate de peste 100.000 de euro, însă, în cazuri specifice, Camera permanentă competentă din cadrul EPPO va decide dacă un caz cu prejudiciu mai mic va fi preluat de Parchetul european în funcție de gravitatea sau complexitatea lui.

Cum este organizat Parchetul European. Biroul Public al Procurorului Uniunii Europene (EPPO) va fi operaționalizat în 2020 sau începutul lui 2021. Doar 20 de țări europene participă în cadrul acestei instituții: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Portugalia, România, Slovacia, Spania și Slovenia. În mai 2018, Olanda a notificat Comisia Europeană că vrea să adere la EPPO.

Potrivit regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 privind instituirea Parchetului European, EPPO va funcționa la două niveluri: central și descentralizat (național).

La nivel central, EPPO este condus de un procuror șef (selectat de CUE și PE) și adjuncți. Va avea un sediu central ce urmează să fie stabilit. Parchetul central este alcătuit și din colegiu, camerele permanente, procurorii europeni și directorul administrativ. În colegiu, fiecare țară membră își va desemna un reprezentant.

”După alegerea procurorului șef european, urmează alcătuirea și numirea colegiului procurorilor europeni: până la sfârșitul lui martie 2019, fiecare stat membru trebuie să desemneze 3 candidați care vor fi audiați și unul va fi ales de comisia de nominalizare. Dacă nici unul dintre cei 3 nu corespunde, statului respectiv i se va cere altă listă de candidați”, a declarat europarlamentarul Monica Macovei pentru G4Media.ro. Macovei este europarlamentarul care a avut inițiativa înființării Parchetului European. Ea a avut ideea și s-a ocupat din punct de vedere legislativ de înființarea Parchetului European.

Camerele permanente vor decide, de exemplu cu privire la cazurile ce vor fi investigate sau deciziile de trimitere în judecată.

La nivel național, vor funcționa procurori europeni delegați în statele membre, unul, doi sau mai mulți după caz. Ei vor face investigațiile propriu zise, ajutați de structurile de procuratură și poliție din statele membre. Procurorul delegat european va fi supravegheat de un procuror european însărcinat cu supravegherea și va urma instrucțiunile camerei permanente competente.

Ce cazuri poate să investigheze Parchetul European. EPPO va investiga fraudele cu fonduri europene, de amploare sau gravitate și/sau care au un caracter transfrontalier.

”S-ar putea considera că un anumit caz are repercusiuni la nivelul Uniunii, printre altele, atunci când o infracțiune are un caracter și o amploare transnaționale, atunci când o infracțiune implică o organizație criminală sau atunci când tipul specific al infracțiunii ar putea reprezenta o amenințare gravă la adresa intereselor financiare ale Uniunii sau a reputației instituțiilor Uniunii și a încrederii cetățenilor Uniunii”, se arată în documentul citat.

Potrivit actului de constituire al EPPO, dacă Parchetul European preia un caz, autoritățile competente naționale, cum ar fi DNA, trebuie să facă un pas în spate. În plus, autoritățile naționale trebuie să informeze EPPO cu privire la cazurile care ar fi de competența sa.

Exemple. De pildă, EPPO ar putea prelua un caz precum Tel Drum în care liderul PSD Liviu Dragnea este acuzat de fraudă cu fonduri europene de 27 de milioane de euro, au explicat pentru G4Media.ro surse judiciare. Chiar dacă nu are un caracter transfrontalier, cazul ar putea fi considerat ca reprezentând ”o amenințare gravă la adresa intereselor financiare ale Uniunii sau a reputației instituțiilor Uniunii și a încrederii cetățenilor Uniunii”.

Un alt exemplu ar fi un caz similar dosarului Proinvest, despre care G4Media.ro a scris aici pe larg.

În dosarul Proinvest, Marian Fişcuci, prieten din copilărie cu liderul PSD Liviu Dragnea şi primul patron Tel Drum, este acuzat că importa utilaje agricole din Franța, Germania sau Olanda, însă înainte să le vândă, le exporta în Bulgaria, prin interpunerea unor firme fantomă, ca să nu plătească TVA. Potrivit DNA, Fișcuci ar fi simulat tranzacții intracomunitare.

Cine va judeca dosarele Parchetului european. Potrivit regulamentului de funcționare al EPPO, ancheta va fi făcută de procurorul european delegat din țara considerată de camera permanentă a EPPO ca fiind ”centrul infracțiunii”. Acesta se va adresa instanțelor naționale cu cereri de control judiciar, arestare, etc. Dacă unul dintre suspecții vizați are imunitate, atunci procurorul șef al Parchetului European va solicita Parlamentului Național sau European ridicarea imunității respectivului suspect. Cazul va fi trimis în judecată la instanța națională competentă, însă camera permanentă a EPPO va decide, de exemplu, dacă va trimite în judecată un caz similar Proinvest la o instanță din România sau din Bulgaria.

”Cazul va fi trimis la instanța competentă dintr-o țară implicată. Implicată poate fi prin faptul că cele mai multe infracțiuni s-au comis pe teritoriul acelei țări, că banii fraudați se află pe teritoriul țării respective. Camera permanentă a EPPO decide instanța competentă”, a declarat europarlamentarul Monica Macovei pentru G4Media.ro.

Ce se întâmplă în caz de litigii privind competența. Dacă EPPO vrea să preia un caz precum Tel Drum și DNA s-ar opune, de exemplu, atunci conflictul de competență va fi soluționat potrivit dreptului intern, adică de autoritățile interne, cum este procurorul general din România. Însă, totul ar putea fi tranșat în ultimă instanță de Curtea de Justiție a UE (CJUE), se arată în regulamentul EPPO.

Care sunt pașii, ce va urma de aici înainte în procedura de alegere a Procurorului șef european. Lista candidaților va fi înaintată Consiliului UE (CUE) și Parlamentului European (PE). Misiunea de a informa CUE prin JAI (miniștrii de Justiție ai țărilor membre) îi revine ministrului care prezidează JAI în această perioadă, adică ministrul român de Justiție, Tudorel Toader. Apoi, Consiliul UE prezidat de premierul român, Viorica Dăncilă, și Parlamentul European trebuie să ia o decizie în consens, prin majorități simple.

Foto: InquamPhotos / Octav Ganea