Ce factori ar putea decide posibilul meci Biden-Trump pentru Casa Albă 2024

Starea economiei americane, problema avortului, abilitățile mentale ale liderului de la Casa Albă și războiul dintre Israel și Hamas s-ar putea număra printre factorii majori care ar putea decide posibila confruntare dintre președintele democrat Joe Biden și republicanul Donald Trump în alegerile pentru Biroul Oval din această toamnă. Cursa pentru Casa Albă 2024 are toate șansele să fie o revanșă a confruntării din 2020, câștigată atunci de democrat, dar contestată puternic de către Trump.

Biden vs. Trump 2.0

Alegerile prezidențiale din 2024 se îndreaptă spre o nouă confruntare Biden vs. Trump, după ce fostul președinte a câștigat detașat alegerile primare republicane din New Hampshire de marți, devenind favorit în cursa formațiunii conservatoare pentru obținerea nominalizării la Casa Albă.

Trump a obținut 54,4% din opțiunile de vot, adică aproape 170.000 de voturi, ceea ce îi oferă 12 delegați la Convenția Națională Republicană. Fosta ambasadoare americană la ONU, Nikki Haley, a primit 9 delegați, după ce a fost votată de circa 134.000 de alegători (43,3%).

Scrutinul republican din New Hampshire a avut loc la opt zile după alegerile de tip caucus din Iowa, pe care fostul președinte al SUA le-a dominat categoric, acesta fiind primul din ciclul electoral 2024.

Trump s-a impus în alegerile din Iowa cu 51%, obținând peste 56.000 de voturi, lucru care i-a adus 20 de delegați pentru convenția partidului.

În acest moment, Trump are 32 de delegați, în timp ce Haley a primit 17 delegați. Un candidat trebuie să primească spijinul a 1.215 delegați pentru a obține nominalizarea formațiunii la președinția Statelor Unite. Republicanii mai au de alocat încă 2.368 de delegați.

Deși Haley, care a rămas singurul rival important al lui Trump, a anunțat că nu renunță la lupta politică, șansele fostului președinte de a primi nominalizarea republicană au crescut semnificativ. Următoarele alegeri primare importante ale republicanilor au loc pe 24 februarie în Carolina de Sud, unde Haley a fost guvernatoare. Sondajele de opinie indică însă că Trump are un avans de circa 30% în acest stat, ceea ce i-a determinat pe unii analiști să afirme ca Haley ar putea să se retragă din cursă de teamă să nu fie umilită de o posibilă victorie zdrobitoare a lui Trump.

O victorie a lui Trump în Palmetto State, denumirea populara a acestui stat din sud-estul Americii, ar putea pecetlui așadar lupta republicană pentru Casa Albă. Calculele arată că fostul lider american ar putea câștiga nominalizarea formațiunii conservatoare până la jumătatea lunii martie – chiar dacă Haley a promis să continue să lupte, iar votul în alegerile republicane durează până în luna iunie.

În tabăra democrată, îngrijorările răspândite cu privire la vârsta președintelui Biden și la ratingurile sale de popularitate, extrem de scăzute, nu au dus până acum la nicio provocare serioasă în interiorul partidului.

Preşedintele democrat a obţinut o victorie clară în alegerile primare din New Hampshire, în care nu a făcut deloc campanie şi în care numele nu i-a apărut pe buletinele de vot.

Joe Biden a boicotat alegerile primare democrate din acest stat, din cauza unui conflict cu filiala partidului. Aceasta după ce el a solicitat o schimbare a ordinii statelor care organizează primarele, în contextul în care New Hampshire este – de 123 de ani – “first-in-the-nation primary,” locul unde se organizează în mod tradițional primul scrutin major din ciclul electoral.

Preşedintele democrat pleda ca primul scrutin al primarelor democrate să aibă loc în South Carolina, cu o populaţie mai diversă, ceea ce le-ar fi permis afroamericanilor, mai favorabili lui Biden, să se exprime mai devreme.

Până la urmă, New Hampshire a refuzat să-şi cedeze locul, iar Biden a decis să boicoteze alegerile primare şi să apară pe buletinele de vot pentru prima oară în South Carolina, la 3 februarie.

Partidul Democrat a prevăzut ca alegătorii să scrie pe buletine numele lui Joe Biden – “write-in” -, deoarece unul dintre contracandidaţii sai – Marianne Williamson sau Dean Phillips – ar fi putut obţine o victorie.

În final, Biden a obținut 63,9% din sufragii, adică aproape 80.000 de voturi, în timp ce congresmanul Phillips a primit 19,6% din sufragii, circa 25.000 de voturi, iar scriitoarea Williamson a fost votată de 5.006 alegători (4%).

Până acum, sondajele de opinie indică faptul că un meci Biden-Trump 2.0 va fi o cursă foarte strânsă. Media sondajelor menținută de The Hill and Decision Desk HQ (DDHQ) îi oferă în prezent lui Trump un avantaj de 1,8 puncte.

La rândul său, agregatorul de sondaje RealClearPolitics arăta joi că Trump are un avantaj de 3,8% în fața lui Biden la nivel național, respectiv 47,3% la 43,5%.

Factori electorali

The Hill a alcătuit o listă cu câțiva dintre cei mai importanți factori care ar putea decide scrutinul prezidențial din acest an.

# Economia

Echipa de campanie a lui Biden crede că economia va fi în cele din urmă un atu pentru speranțele de realegere ale președintelui democrat. Team Biden se bazează pe o creștere robustă a locurilor de muncă, totalizând aproximativ 14 milioane de locuri de muncă în timpul mandatului său până acum. Rata șomajului este de 3,7%, în scădere de la 6,4% în ianuarie 2021, luna în care Biden a preluat mandatul.

De asemenea, inflația este în scădere, iar Rezerva Federală pare să fi evitat prăbușirea economiei americane în recesiune. Cea mai recentă rată anuală a inflației, pentru decembrie, a fost de 3,4%, în scădere de la un vârf de 9,1% în iunie 2022.

În plus, piaţa de valori a atins maxime istorice, impulsionată de politicile Rezervei Federale.

Cu toate acestea, americanii nu par să simtă efectele favorabile ale acestor evoluții economice pozitive. Un sondaj Gallup de luna trecută a constatat că doar 22% dintre americani au evaluat condițiile economice ca fiind excelente sau bune. În schimb, 33 la sută au numit aceste condiții “doar corecte,” iar 45 la sută le-au caracterizat drept “sărace.”

Un sondaj al Centrului de Cercetare Pew de la sfârșitul anului trecut a constatat că doar 36% dintre americani erau încrezători în capacitatea lui Biden de a lua decizii bune cu privire la politica economică, în timp ce 64% nu erau încrezători.

Nu este de mirare că rata de dezaprobare a lui Biden era joi de 56,9%, potrivit RealClearPolitics, în timp ce 66,4% dintre americani cred că țara se află pe o direcție greșită.

Așa cum au scris și analiștii americani, este posibil ca aceste procente să se modifice în favoarea lui Biden până în noiembrie. Dacă nu se va întâmpla asta însă, Biden ar putea fi penalizat la urne.

# Abilitățile fizice și mentale

Trump a acumulat un palmares care ar fi fost fatal din punct de vedere politic pentru aproape orice alt candidat. El a fost pus sub acuzare (impeached) de două ori în calitate de președinte – a doua oară pentru incitarea la revolta de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021.

De asemenea, republicanul a fost acuzat penal de patru ori și se va confrunta cu mai multe procese în 2024, când speră să ajungă din nou la Casa Albă în urma alegerilor din noiembrie.

În total, Trump se confruntă cu 91 de acuzații de infracțiune în două tribunale statale și în două districte federale diferite, dintre care oricare ar putea duce la o pedeapsă cu închisoarea. De asemenea, el este vizat de un un proces civil la New York, care ar putea forța schimbări drastice în imperiul său de afaceri, inclusiv închiderea operațiunilor sale în statul său de naștere.

În plus, republicanul a fost găsit vinovat într-un un proces civil separat anul trecut pentru abuz sexual împotriva scriitoarei E. Jean. Carroll.

Trump continuă să acuze fraudele electorale care i-au “furat” victoria în 2020, în timp ce îi numește pe oponenți “paraziți” și afirmă că dosarele sale sunt instrumente de intimidare politică.

Iar cvasimajoritatea anchetelor de opinie indică faptul că alegătorii de dreapta consideră că acuzațiile împotriva lui Trump sunt motivate politic și că el trebuie să-și continue cursa pentru președinția Statelor Unite indiferent dacă va fi sau nu condamnat.

Potrivit The Hill, Team Biden va petrece o mare parte din următoarele 10 luni prezentându-l pe Trump ca pe un pericol pentru democrație. De altfel, într-o conferință telefonică cu reporterii miercuri, managerul de campanie Biden 2024, Julie Chávez Rodríguez, a declarat că lupta electorală este “între o campanie de răzbunare și retribuție care amenință democrația americană” și una care este purtată “pentru a ne proteja drepturile și libertățile sacre.”

Biden are însă propriile probleme. Fiul său, Hunter Biden, este vizat de mai multe investigații, inclusiv de corupție, iar numele președintelui apare în unele dintre dosare.

De asemenea, sondaj după sondaj arată că o mare parte de alegători sunt îngrijorați cu privire la capacitatea lui Biden, în vârstă de 81 de ani, de a îndeplini efectiv un al doilea mandat.

Într-un sondaj CNN/SSRS în noiembrie anul trecut, doar 25 la sută dintre alegătorii înregistrați credeau că Biden avea “rezistența și claritatea pentru a servi în mod eficient ca președinte.” 48% dintre democrați credeau și ei asta.

Gafele președintelui, confuzia sa evidentă și căzăturile în fața reporterilor au devenit virale.

# Avortul

Team Biden va promova lupta pentru drepturile la avort, subliniind ceea ce democrații cred că este formula politică de succes pentru a-i învinge pe Donald Trump și pe republicani în alegerile din luna noiembrie. Potrivit unor analiști, chestiunea dreptului la avort i-ar putea ajuta pe democrați să mențină Casa Albă și să preia controlul total al Congresului în urma scrutinului din această toamnă.

Reamintim că, în iunie 2022, Curtea Supremă din Statele Unite a anulat decizia istorică din 1973 prin care a recunoscut dreptul femeilor la întrerupererea de sarcină la nivel federal.

Curtea Supremă a decis într-un caz, Dobbs v Jackson Women’s Health Organization, care contesta interdicția din Mississippi privind avortul după 15 săptămâni. Instanța s-a pronunțat în favoarea statului cu o majoritate de șase voturi la trei, punând astfel capăt efectiv dreptului la avort la nivel federal.

În acel moment, experții au afirmat că hotărârea va transforma dreptul la avort în Statele Unite, care nu va mai fi considerat un drept constituțional, fiecare stat putând în prezent să decidă dacă interzice, limitează sau permite această procedură.

Decizia Roe vs. Wade a stabilit, în urmă cu jumătate de secol, în 1973, că Constituţia americană protejează dreptul femeilor la avort. Prin decizia Curții Supreme din iunie 2022, SUA a revenit la situația din urmă cu 50 de ani, când fiecare stat era liber să interzică sau să autorizeze avorturile.

Planned Parenthood, o organizație de asistență medicală care oferă avorturi, a afirmat după decizia Curții Supreme din urmă cu un an și jumătate că accesul la avort urma să fi oprit pentru aproximativ 36 de milioane de femei de vârstă reproductivă.

De la decizia instanței supreme din 2022, 14 state americane au impus interdicții absolute asupra avortului, în timp ce alte șapte au impus limite de timp, potrivit unui tracker din New York Times. În unele state americane, lupta pentru accesul la avort are loc încă în sălile de judecată, unde diferite organizații sau persoane individuale au depus acțiuni în instanță pentru a bloca interdicțiile și restricțiile. Alte state au luat măsuri pentru a extinde accesul la avort prin adăugarea de protecții legale.

Democrații speră ca avortul să rămână în prim-planul preocupărilor alegătorilor și în toamna acestui an, iar Team Biden va încerca sa facă din nou din avort o temă câștigătoare. Chestiunea avortului ar putea fi așadar din nou un colac de salvare pentru Biden și democrați, dar și călcâiul lui Ahile pentru Trump și Partidul Republican.

# Războiul Israel-Hamas

Analiștii de peste ocean au scris că este rar ca un război să aibă un efect electoral semnificativ dacă în conflict nu sunt impolicați soldați americani.

Campania Israelului din Gaza, lansată ca represalii pentru atacurile brutale perpetuate de gruparea teroristă Hamas în 7 octombrie în Israel, poate fi însă o excepție. Motivul este capacitatea clară a conflictului de a scinda Partidul Democrat în jumătate.

Printre democrații mai în vârstă, mai centriști, sprijinul pentru Israel rămâne puternic. Dar democrații tineri, mult dintre ei progresiști, sunt mult mai probabil să simpatizeze cu cauza palestiniană.

Această prăpastie în opinii s-a adâncit în ultimii ani, dar a căpătat o importanță politică cu totul nouă în condițiile în care campania militară israeliană ar fi provocat moartea a peste 25.000 de palestinieni, potrivit cifrelor (imposibil de verificat independent) Ministerului Sănătății din Gaza, condus de Hamas.

Campania Israelului a forțat strămutarea a aproape 2 milioane de oameni în Gaza și a atras acuzația de genocid din partea guvernului Africii de Sud. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins orice posibilitate de soluție cu două state.

De-a lungul tuturor, Biden a rămas în general susținător pentru Israel. Faptul că și-a temperat recent retorica nu a făcut nimic pentru a domoli furia progresiștilor. Un discurs ținut de Biden marți a fost întrerupt în mod repetat de protestatarii pro-palestinieni.

Problema politică mai mare pentru Biden este capacitatea conflictului de a reduce prezența la vot din părți cheie ale bazei democrate, inclusiv alegătorii tineri, alegătorii de culoare și alegătorii arabi americani.

De exemplu, Biden înregistrează procente proaste mai ales în Michigan, unde locuiesc peste 200.000 de arabi americani.

De partea lor, republicanii sunt majoritari pro-Israel, iar susținerea lor a rămas puternică în timpul conflictului actual cu Hamas.

# Candidații terți

Candidații terți, care nu aparțin niciunuia dintre cele două partide tradiționale mari americane, sunt printre cei mai importanți factori din cursa electorală 2024.

Multe vor depinde însă de capacitatea lor de a ajunge efectiv pe buletinul de vot și pe care dintre candidații importanți, Biden și Trump, îi vor ajuta sau afecta la urne.

De exemplu, unele sondaje sugerează că Robert F. Kennedy Jr. are capacitatea de a lua mai mult sprijin de la suporterii Trump decât ai lui Biden.

Pe de altă parte, Jill Stein de la Partidul Verzilor reprezintă aproape sigur un pericol mai mare pentru Biden, deoarece oferă un mijloc pentru alegătorii din stânga radicală pentru a-și manifesta nemulțumirea.

Același lucru este valabil și pentru activistul progresist și academicianul Cornel West, deși capacitatea sa de a participa la buletinele de vot din multe state este pusă serios la îndoială.

O situație delicată o reprezintă și No Labels, organizația centristă care se vrea o alternativă la sistemul politic dual din America. No Labels a declarat la începutul acestei luni că și-a asigurat accesul la vot în 13 state. Dar încă nu a luat o decizie cu privire la candidați, deși este foarte posibil ca Joe Manchin, senatorul democrat din Virginia de Vest care a fost un ghimpe în coasta Administrației Biden, sa fie fi cel mai probabil candidat al formațiunii.

Surse: The Hill, BBC, Washington Post, New York Times, The Atlantic, CNN, RealClearPolitics, Gallup