Ce înseamnă nivelul scăzut al Dunării pentru statele riverane – analiză Deutsche Welle

În România, Ungaria, Serbia și Bulgaria, în Dunăre au apărut insule de nisip, multe nave nu mai pot circula iar centralelor atomice le lipsește apa de răcire. Până acum, nu s-a constatat și moartea peștilor.

Dunărea albastră, cunoscută și ca a „opta mare a Europei”, seamănă în vara lui 2022 în multe locuri mai degrabă cu un pârâu, la fel ca și alte râuri europene importante. Deja în Germania, țara din care izvorăște fluviul care curge pe o distanță de 2900 de kilometri, nivelul apelor Dunării este prea scăzut. Unele croaziere au fost anulate, la altele au fost schimbate rutele. Pentru a evita moartea peștilor, autoritățile locale au interzis toate lucrările de excavare și au luat și alte măsuri pentru a nu înrăutăți și mai mult situația ecologică în apele fluviului.

Alte două țări riverane, Austria și Slovacia, se pregătesc de măsuri similare. În aceste două state, autoritățile locale fac apel de mai multe săptămâni la populație să renunțe la umplerea piscinelor și la udarea gazoanelor, pentru a rămâne apă suficientă pentru aprovizionarea de bază a oamenilor și pentru agricultură.

În România nu plouă

În România, nivelul apei în locul cel mai puțin adânc al Dunării – în mijlocul fluviului între insula Calinovăț și orașul Turnu Măgurele – era deja la 6.8.2022 aproape la fel de scăzut ca în anul-record 2003: la 1,87 metri adâncime în mijlocul fluviului. În urmă cu 19 ani, nivelul era de doar 1,80 metri, dar șansele sunt bune ca acest record să fie bătut în 2022, deoarece prognoza meteo nu anunță ploi.

Până și la mijlocul apei s-au format insule de nisip. Circulația navelor nu a fost încă oprită total, dar funcționează cu mare dificultate. Căpitanii de pe aproximativ 70 de vase nu se încumetă în prezent să continue călătoria pe Dunăre.

Administrația fluvială din Galați are multă treabă. Se lucrează fără întrerupere la măsuri de facilitare a traficului pe canalul navigabil măcar pentru ambarcațiunile ușoare. Periclitată este aprovizionarea populației și economiei cu bunuri precum cereale, cărbune, combustibili și gaz, atât în România, cât și în alte state riverane Dunării.

La Zimnicea, orășel cu 15.000 de locuitori, DW stă de vorbă cu Marcel. El spune că, din cauza nivelului scăzut al apelor, irigarea culturilor locale de porumb, grâu, secară și orz nu mai este posibilă. Mergem pe malul Dunării iar Marcel ne arată cu brațele întinse cât de sus era apa încă la începutul lui 2022: „Unde adâncimea apei era de doi metri, se poate face acum plajă.”

În 2003, anul cu cel mai scăzut nivel al Dunării, centrala nucleară de la Cernavodă a fost închisă pentru aproape o lună (23.08.-16.09.). Până acum, în vara lui 2022, aprovizionarea acesteia cu apă de răcire ar funcționa „fără probleme”, dă asigurări ministrul român al Mediului Barna Tanczos. Și el a vorbit însă de măsuri de economisire „din cauza penuriei de apă”. În unele localități a fost redusă cantitatea apei de consum pentru uzul privat și limitată irigarea grădinilor și a micilor câmpuri.

Ușoară relaxare în Ungaria

De la sfârșitul săptămânii trecute (20./21.08.2022), furtuni puternice au relaxat oarecum situația în Ungaria vecină. Într-o vară normală, la sfârșitul lui august este de regulă coadă de nave de croazieră pe malul Dunării la Budapesta. În ultimele săptămâni însă, doar câteva nave-hotel au acostat acolo, pentru că nu au putut călători mai departe, din cauza nivelului scăzut al apelor.

„Pentru cele mai multe vase de croazieră, partea ungară a Dunării nu mai este deja de acum navigabilă”, spune pentru DW Tünde Mogyorosi de la agenția de turism Cityrama. „Multe croaziere au fost întrerupte pentru că navele au rămas blocate undeva în apropiere de Budapesta. Trimitem autocare să preia acești turiști blocați și le oferim măcar un tur al orașului.” Și traficul fluvial de mărfuri funcționează doar limitat.

Apa Dunării este importantă pentru aprovizionarea cu curent electric a Ungariei: este folosită la răcirea centralelor convenționale, dar și a unicei centrale atomice a țării. Din cauza temperaturii ridicate a apelor Dunării, reactoarele centralei nucleare Paks nu au funcționat la capacitate maximă săptămâna trecută. O pierdere de energie de 15% pe reactor în verile fierbinți nu este neobișnuită – dar energia nucleară este în prezent în Ungaria mult mai ieftină decât cea obținută din celelalte surse, după ce prețurile la gaz și țiței au explodat din cauza războiului din Ucraina și a forintului slab.

Deși nu s-a ajuns la moartea în masă a peștilor din Dunăre, pe 4.08.2022 au fost găsiți sute de pești morți pe un canal secundar al Dunării, dar situația a fost relaxată prin pomparea de apă suplimentară din cursul principal în canalul respectiv. Lucru care nu poate fi însă făcut pe alte râuri și lacuri din Ungaria. De exemplu, la lacul Velența, unde adâncimea normală a apei este de doar trei metri, după câteva săptămâni de ape scăzute s-a răspândit un virus care a ucis până acum peste 200 de somni.

Plaje de nisip în Serbia

În Serbia, malul Dunării vara aceasta trimite cu gândul la o plajă fără sfârșit. Nivelul apei este cu până la 50% mai scăzut decât media din luna august. Să treci înot unul din cele mai mari fluvii europene nu este acum deloc o provocare. În unele locuri, fluviul poate fi traversat în picioare.

„2022 este în top 10 ani secetoși de la începutul colectării de date”, spune pentru DW Jelena Jerinic de la Institutul Sârb de Hidrometeorologie (RHMZ).

Pentru a menține navigabile apele Dunării, se excavează în locurile cele mai critice, pentru a mări adâncimea apei. „Astfel asigurăm aprovizionarea cu cărbune a centralelor noastre electrice”, explică pentru DW Veljko Kovacevic, viceministru al transportului fluvial. „Dar avem probleme serioase pe cursul inferior al Dunării în ceea ce privește aprovizionarea cu țiței, motorină și alte derivate din petrol, acolo nu mai circulă de săptămâni nicio navă.”

Nivelul scăzut al apei provoacă probleme enorme la producerea de curent electric. La hidrocentrala Porțile de Fier, care produce 20% din necesarul de curent al Serbiei, se lucrează deja la așa-numitul nivel biologic minim. Se folosesc cantități minime de apă, dar se și produc cantități minime de curent.

„În iulie și august am avut doar jumătate din fluxul de apă normal”, ne explică Radmilo Nikolic, director de producție la hidrocentrala Porțile de Fier. Urmarea: producția de curent în august 2022 a fost de asemenea cu 50% mai mică decât în alți ani.

Institutul Sârb de Hidrometeorologie vine însă cu vești bune: nivelul apelor Dunării ar urma să se stabilizeze la începutul lui septembrie. Jelena Jerinic avertizează că lumea trebuie să se obișnuiască cu astfel de extreme iar atunci când plouă apa să fie colectată și păstrată, nu irosită ca până acum.

Bulgaria: „Fluviul s-a îndepărtat de oameni”

„Nu trebuie să fii un expert să vezi ce nivel scăzut are Dunărea. Fluviul s-a retras, s-a îndepărtat de oameni”, spune căpitanul Rossen Nikolov. La Vidin, unde începe partea bulgară a Dunării, numeroase barje așteaptă ca nivelul apei să crească, pentru a putea continua transporturile de mărfuri. Pe moment pot circula doar încărcate cu 30-40% din volumul normal, ceea ce nu este rentabil pentru operatori.

Organizația de mediu World Wide Fund For Nature (WWF) arată că nivelul scăzut actual al apelor nu este ceva neobișnuit pentru acest anotimp. Problema ar fi însă intensificarea acestui fenomen în ultimele decenii. Cauzele principale, potrivit WWF, ar fi încălzirea globală, defrișarea accentuată a zonelor din apropierea apelor și construirea de sute de mini-hidrocentrale pe multe râuri în sud-estul Europei, care alimentează cu apele lor Dunărea.

Între România și Bulgaria, Dunărea se confruntă cu o problemă specială: fluviul nu este controlat prin ecluze și baraje, ca în Austria și Serbia. Expertul Georgi Georgiev spune că ar trebui construit un sistem de baraje prin care nivelul apei să poată fi controlat, ceea ce ar îmbunătăți considerabil navigabilitatea.

În 2003, nivelul apelor Dunării în Bulgaria a fost și mai scăzut. Nici atunci nu s-a ajuns la probleme de răcire pentru centrala atomică de la Kozlodui. Nici în 2022 nu se înregistrează vreo problemă, dă asigurări conducerea centralei.

Autori: Tiberiu Stoichici (București), Zsolt Bogár (Budapesta), Sanja Kljajić (Novi Sad), Bilyana Mihaylova (Sofia), Rüdiger Rossig