Ce înseamnă și ce vrea Comunitatea Politică Europeană: o reuniune de familie în format XL

La prima reuniune a „Comunității Politice Europene” se întâlnesc la Praga reprezentanții UE și cei din 17 țări din vecinătatea blocului comunitar. Ce poate aduce acest mega-summit? O analiză Deutsche Welle.

După șapte luni de război în Ucraina, UE încearcă să creeze o nouă platformă pentru extinderea cooperării cu țările din vecinătatea sa. Invitați în centrul istoric al capitalei cehe Praga sunt lideri din 17 țări din vecinătatea imediată sau mai îndepărtată a UE: de la Armenia până la Turcia, de la statele balcanice la cele candidate la aderare. Întâlnirea este o încercare de formare a unui cerc mai larg de state prietene, pe fondul agresiunii rusești din Ucraina. Acestea ar urma să fie cooptate în eforturile de asigurare a securității comune și invitate să coopereze cu Uniunea Europeană în ceea ce privește sancțiunile împotriva Rusiei și politica energetică.

Mai mult decât o fotografie de familie?

Scepticii se tem că principalul rezultat al acestui summit în format XL ar putea fi fotografia de familie de la final, cu 44 de fețe care zâmbesc mai mult sau mai puțin forțat. Formatul își are originea în fantezia politică a președintelui francez Emmanuel Macron. Est-europenii îl privesc deja cu reținere, temându-se că ar fi vorba doar de un fel de dezbatere la mâna a doua cu țările candidate la aderare. Dacă UE vrea „să-și asume răspunderea geopolitică în vecinătatea sa, atunci ar face bine să se concentreze mai mult pe procesul de extindere și nu pe inventarea de noi formate de reuniuni”, critică Piotr Buras de la European Council on Foreign Relations de la Varșovia.

Macron a propus o astfel de întâlnire în mai în Parlamentul European de la Strasbourg, la puțin timp după realegerea sa în fruntea statului francez. La provocarea fără precedent reprezentată de războiul Rusiei în Ucraina ar fi nevoie de un răspuns nou, a explicat liderul francez – și anume de „Comunitatea Politică Europeană” (CPE). Această organizație ar urma să confere țărilor democratice un nou spațiu „pentru cooperare politică și de securitate, în sectorul energetic, în transporturi, investiții și libertatea de mișcare a cetățenilor”. Cum se întâmplă adesea când vine vorba de ideile vizionare ale lui Macron, Berlinul s-a arătat mai întâi puțin impresionat, temându-se de crearea de noi structuri ce trebuie finanțate separat. Între timp, guvernul german sprijină ideea.

Realitatea relației compromise cu Rusia și a pericolului militar persistent a sporit necesitatea unei redefiniri a relațiilor Uniunii Europene cu țările din vecinătatea ei extinsă. Potrivit lui Jean Pisany-Ferry și Daniela Schwarzer (Jaques Delors-Institut), procesul de extindere a Uniunii ar fi dureros de lent. UE nu își poate însă permite să grăbească aderarea Ucrainei, Moldovei și a țărilor vest-balcanice, pentru a nu deveni nefuncțională. Pe de altă parte, Bruxellesul nu mai poate lăsa statele candidate încă un deceniu în sala de așteptare. „CPE ar fi o încercare de a depăși aceste probleme”.

Cât va dăinui acest for nou este greu de spus. Experții politici Pisany-Ferry și Schwarzer cred că noua organizație ar putea fi utilă pentru un parteneriat de apărare și securitate bazat pe cadrul comunitar. În plus, CPE ar putea „deveni o punte către o UE mai mare și un cadru pentru o integrare continentală de durată”.

Prieteni, dușmani și alții

Invitați la marea reuniune de familie sunt prieteni ca Norvegia, Islanda și Elveția, care nu fac parte din UE, dar sunt legate strâns de ea prin acorduri de cooperare. Și-a dat acordul să participe, după mici ezitări, și Marea Britanie, fost membru al blocului comunitar. În iunie, actuala premieră de la Londra, Liz Truss, pe atunci încă ministră de Externe, declarase că nu este interesată deloc de acest tip de reuniune. S-a schimbat foaia între timp – Londra pare pe un curs prudent de apropiere de Uniune. Noua șefă de guvern a Regatului Unit crede că există șanse de a rezolva, în discuții bilaterale, dilema Irlandei de Nord. Se poate de asemenea profila ca o „Mare Britanie globală”, cu intenția de a genera un „răspuns comun la războiul lui Putin în Ucraina”, şi de a negocia pe teme ca livrările de energie și migrația – după cum s-a arătat într-o declarație de presă din Downing Street.

Controversată a fost invitarea președintelui turc Recep Tayyip Erdogan. Participarea la reuniunea CPE ar trebui condiționată de respectarea valorilor democratice. Valori călcate în picioare de Erdogan de ani buni – ceea ce a dus la înghețarea negocierilor de aderare a Turciei la UE. În plus, liderul turc subminează frontul comun împotriva Rusiei și încearcă să se profileze drept mediator cu loialități dubioase. În final s-a decis în favoarea pragmatismului iar dificilul lider turc a fost și el invitat. Nu se întrevede însă vreo reorientare pro-europeană a Ankarei, după ultima dispută cu Suedia pe marginea unei satire privindu-l pe Erdogan și pe fondul blocării de către Turcia a aderării la NATO a Finlandei și Suediei.

Alte aspecte problematice pentru organizatorii reuniunii: Armenia și Azerbaidjanul, aflate în conflict, nu pot fi plasate una lângă cealaltă; Israelul și Turcia și-au reluat abia de curând relațiile diplomatice; relația Ankarei cu Grecia și Cipru este total compromisă din cauza provocărilor permanente ale Turciei în Marea Mediterană.

Succesul summitului depinde de cât de dispuse sunt țările participante să-și pună în planul al doilea interesele naționale și să se axeze pe extinderea cooperării într-o familie europeană cu valori comune. Pentru participanți ca Ucraina, Georgia sau Republica Moldova, care suferă din cauza agresiunii sau amenințării rusești, lucrurile sunt clare: ele au nevoie acută de ajutor de reconstrucție, finanțare, investiții, sprijin militar și cooperare.

Următorul summit similar are loc în Republica Moldova

Inițial, Franța ar fi dorit ca summiturile CPE să aibă loc o dată la șase luni. Până la începutul lui 2023 trebuie să se cadă însă de acord cu privire la organizarea, structura și finanțarea CPE, pentru a o transforma în mai mult decât o uriașă masă rotundă. Se știe cum 44 de lideri vorbesc fiecare câte trei minute iar după trei ore de discuții nu s-a finalizat nimic. Numeroase întâlniri bilaterale în după-masa de joi ar urma să genereze conținuturi care să fie abordate apoi în reuniunea generală. Gazda următorului summit paneuropean s-a stabilit deja: este Republica Moldova.