Ce legătură există între numărul de testări și cazurile raportate de coronavirus? Teoria elevului Orban

Premierul Ludovic Orban se laudă constant în ultimele zile cu măsurile luate pentru combaterea epidemiei și compară situația din România, unde se înregistrează doar câteva mii de cazuri, cu cea din Italia, Spania sau Franța, care numără zeci de mii.

Mai mult, spune premierul, deși primele cazuri au fost raportate cam în aceeași perioadă, adică la sfârșitul lunii februarie, cazurile de infectare au explodat în țările menționate în timp ce România a reușit să le țină sub control grație măsurilor luate la vreme. Meritele Guvernului sunt cu atât mai mari, sugerează Orban, cu cât peste 250 de mii de români au revenit în țară tocmai din țările lovite grav de pandemie.

Realizatoarea Digi24 l-a avertizat, joi seara că ”sunt voci care ar putea să spună că în alte țări se testează masiv și că la noi capacitatea de testare este la un nivel destul de scăzut”, dar premierul Orban a negat că ar exista vreo legătură între numărul mic de testări și numărul mic de raportări.

”Am auzit această teorie. Este o teorie falsă, este o teorie mincinoasă. România a crescut capacitatea de diagnosticare. Sunt alți parametri după care se evaluează numărul de persoane diagnosticate. Nu depinde numai de capacitatea de diagnosticare. Am plecat de la câteva sute de teste pe zi și am urcat la peste 2.500 de teste pe zi. Până la finalul săptămânii avem obiectivul să depășim 3.000 pe zi”, a explicat Orban.

Cu aceste explicații, premierul Orban jignește inteligența publicului, dar și țările cu care se compară în mod abuziv.

La întrebarea ”unde găsim mai multe cireșe stricate, într-o cană sau într-o găleată?”, cam 99 la sută dintre elevii din ciclul primar știu răspunsul corect. Ludovic Orban face parte din categoria celor 1%, care pun semnul egal între cană și găleată.

Dacă cineva îndrăznește să-i explice că într-o cană sunt, în cifre absolute, mai puține cireșe stricate decât într-o găleată din simpul motiv că totalul cireșelor dintr-o cană este mai mic decât totalul cireșelor dintr-o găleată, elevul Orban răspunde fără să clipească: Teorie falsă. Numărul cireșelor stricate îi stabilim după alți parametri.

Cireșele din cana mea sunt mai frumoase decât cireșele din găleata colegului de bancă, pentru că eu sunt mai deștept, iar el este prost. Cine-l pune să numere atâtea cireșe?

În mod normal, elevul Ludovic Orban nu trecea clasa după aceste răspunsuri, repeta clasa. Iată-l ajuns, totuși, premier.

Din 26 februarie, de când s-a înregistrat primul caz în România și până în data de 2 martie, România a realizat 475 de teste. Din doi martie până în 2 aprilie au fost făcute alte 28.000. Acest lucru nu înseamnă că au fost testate 28.000 de persoane, ci mai puțin, întrucât o persoană poate fi testată de mai multe ori.

Astfel, România raportează azi puțin circa 3000 de cazuri de infectare și 116 decese.

Italia raportează azi, la peste o lună de la izbucnirea pandemiei, 115.000 cazuri de infectare și aproape 14.000 de morți, dar a realizat aproape 600.000 de teste, potrivit https://ourworldindata.org/covid-testing

Franța raportează puțin peste 56.000 de cazuri și aproape aproape 5400 de morți. Nu e clar câte teste a realizat.

Marea Britanie raporteză puțin peste 33.000 de cazuri și aproape 3000 de decese, însă a efectuat aproape 200.000 de teste.

Germania înregistrează aproape  85.000 de cazuri și  1107 decese, dar a realizat aproape 800.000 de teste, cel mai mare număr de testări din Europa.

Totuși, cireșele din cana lui Orban sunt mai frumoase decât cireșele din găleata vecinilor. Tare mi-e teamă că, în cazul României, întreg pomul s-ar putea să se dovedescă în final mai stricat decât cel al vecinilor, dar continuăm să ne lăudăm prostește că cireșele noastre din cană arată totuși mai bine decât găleata lor.

Sigur că România a impus restricții de circulație și a declarat stare de urgență mai repede decât Italia, Spania sau Marea Britanie, unde Boris Johnson făcea experimente sociale și testa teoria imunizării de turmă pe propriul popor.

Aceasta este o realitate, un fapt de netăgăduit, care poate a făcut o mică diferență între România și alte țări lovite din plin de epidemie. Spun poate deoarece nu știm cum stăm în realitate, în absența unui număr relevant de testări.

Dar la fel de adevărat este că România a minimalizat epidemia după apariția primului caz, pe data de 26 februarie. La o săptămână după, când se înregistrau deja 15 cazuri, premierul Orban și președintele Iohannis încă visau la alegeri anticipate, ezitau dacă să închidă sau nu școli, se jucau cu demisia guvernului în Parlament.

Minimalizarea epidemiei a întârziat achizițiile esențiale de aparatură și echipamente de protecție, dovadă că azi, la mai bine de o lună, încă vorbim despre ele.

După ce trece criza, va trebui stabilit dacă decizia politică de a minimaliza, în prima fază, și de a subraporta epidemia a pus în pericol sănătatea și viața cetățenilor, iar dacă există o legătură clară, cineva trebuie să răspundă pentru amânarea unor decizii-cheie.