Ce lipsește din planul lui Ciolacu

„Am citit programul PSD și am verificat cuvintele importante pentru un Președinte al României: Justiție: 0, Stat de drept: 0, Anticorupție: 0, Violență: 0”, a scris duminică pe Facebook ministrul liberal al justiției, Alina Gorghiu, după ce Marcel Ciolacu și-a prezentat așa zisul Plan de țară la Palatul Parlamentului.

„Nu există nicio frază despre statul de drept, despre anticorupție, despre justiție, despre recuperarea banilor de la infractori, despre pedepsirea abuzurilor, despre siguranță, despre victimele violenței de orice fel… despre cum justiția dreaptă și eficientă este premisa funcționării oricărui stat, a oricărui sector de activitate, public sau privat”, a mai observat ministrul liberal al justiției.

Corecte observații. Numai că tema justiției n-a fost evacuată din spațiul public doar de către PSD. Nici candidatul PNL, Nicolae Ciucă, nu vorbește despre justiție, stat de drept și anticorupție. Sunt cuvinte tabu și pentru liberali. De ce? Pentru că nici ei nu-și doresc o justiție puternică, independentă și capabilă să atace corupția la nivel înalt.

G4Media.ro a arătat deja cum a funcționat justiția în slujba ostașului Nicolae Ciucă pentru a bloca un verdict în cazul acuzațiilor de plagiat. Când fostul ministru al sănătății este acuzat de DNA că ar fi luat mită, inclusiv găini și ouă de la pacienți, este mai dificil să pledezi înfocat pentru anticorupție și stat de drept.

Pesediștii, cu atât mai puțin. Motivele lor sunt ceva mai serioase decât găinăriile liberalilor.

Cu afacerea Nordis investigată de procurorii de la crimă organizată, cu Laura Vicol ținută doi ani la șefia Comisiei Juridice din Camera Deputaților, cu afacerile sulfuroase ale Sorinei Docuz, protejata lui Marcel Ciolacu, cu primari PSD care fac orice să fenteze licitații pentru contracte de sute de milioane de lei, cu un condamnat definitiv ca Marian Neacșu care ocupă un post cheie în guvern – cum să le vorbească pesediștilor despre justiție, anticorupție și stat de drept? Nomina odiosa. Cine ar mai trage din partid pentru candidatul la prezidențiale dacă le-ar promite cătușe, anchete și un proces echitabil?

În discursul său de candidat, Ciolacu le-a promis pesediștilor liniște, armonie și că va împărți puterea ca să fie toată lumea mulțumită. Planul său de țară reprezintă un discurs de candidat la prezidențiale cu mesaje țintite către toate categoriile de electorat. Tuturor le proiectează o Românie în plin avânt.

Încă puțin și ajungem a cincea economie a Europei. Vom zburda pe autostrăzi. Investitorii stau să năvălească în România. Studenții vor învăța în cămine noi. Tinerii până la 26 de ani nu vor mai plăti impozit.  Industria românească va renaște din propria cenușă. Avionul prezidențial va zbura burdușit cu oameni de afaceri.

Statul  paternalist se va îngriji de tot și de toate.

Din planul lui Ciolacu pentru România curge din abundență, ca din orice program electoral, lapte și miere. Numai că nimic nu se poate construi durabil într-o țară măcinată de corupție, condusă de politicieni submediocri. Nimeni nu vrea să trăiască în paradisul hoților neprinși, în raiul infractorilor cu protecție politică, în patria semidocților ajunși la putere.

Știm asta chiar dintr-un studiu publicat recent de o fundație de stânga.

Corupția rămâne pentru 72% dintre tinerii români principala problemă cu care România se va confrunta în următorul deceniu. Pe locurile doi și trei se află emigrarea forței de muncă calificate din țară (57%) și calitatea serviciilor publice (54%), se arată într-un studiu prezentat de Fundația Friederich Ebert.

Vestea și mai proastă este că majoritatea își declară intenția de a emigra: o treime (33%) au o dorință moderată de a emigra, iar unul din cinci vrea mult (11%) sau foarte mult (8%) să plece din România.

În concluzie, vedem o prăpastie tot mai mare între politicieni și alegători, între cei care conduc azi România și cei din generația tânără. Cetățenii se așteaptă la integritate din partea politicienilor, doar că nimeni nu le mai vorbește despre asta. Vor șanse egale, numai că în societatea românească funcționează contraselecția.

Promovarea se face pe bază de carnet de partid, nu pe bază de merit. Scurtăturile pe care le-au luat în viață majoritatea liderilor politici din România sunt cel mai bun exemplu. Accesul la resurse, la contracte, la licitații se face, în bună măsură, tot prin bunăvoința partidului. Numeroase business-uri au nevoie de binecuvântarea sistemului pentru a-și face loc în piață.

Se pare că românii vor ceva mai mult decât prosperitatea economică promisă azi de Marcel Ciolacu sau de alți candidați la președinție. Cu toții știu că nu au nicio perspectivă într-un sistem profund corupt, în care doar o mică nomenclatură de partid prosperă pe seama sărăcirii celorlalți, iar cei care fură scapă, de cele mai multe ori, nepedepsiți și cu banii în buzunar.