Ce mai lasă în urmă Donald Trump în Europa Centrală și de Est: Lacul Trump, Mareșalul Twitto, o statuie a Melaniei și șapca MAGA oferită președintelui Iohannis

De la un lac purtând numele său, la un ghiont dat unui prim-ministru, pentru a fi protagonist la o reuniune a NATO: în cei patru ani de mandat care s-au încheiat miercuri, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a lăsat inedite urme și anecdote în Balcani.

Trump va fi ținut minte în sud-estul Europei mai ales pentru așa-numitele „acorduri de normalizare economică” dintre Serbia și fosta sa provincie Kosovo, independentă din 2008, împotriva voinței Belgradului. Serbia și Kosovo au semnat două declarații separate, în care s-au angajat la un armistițiu în războiul lor diplomatic și la intensificarea, cu ajutorul SUA, a eforturilor de a avansa în cooperarea economică și infrastructura comună.

Presiune pusă pe Vucic

Cel mai izbitor lucru legat de aceste acorduri a fost ceremonia de semnare a documentelor, desfășurată pe 4 septembrie, la Casa Albă, cu participarea lui Trump însuși, a președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic, și a prim-ministrului kosovar, Avdullah Hoti.

La un moment dat, în timp ce examina angajamentele asumate de Belgrad, președintele SUA a menționat transferul la Ierusalim al ambasadei sârbe în Israel, un oraș disputat pe care Israelul îl consideră capitala sa, deși palestinienii o revendică și ei.

Așezat în dreapta lui Trump, președintele sârb a reacționat cu o aparentă perplexitate. Vizibil pus într-o situație incomodă, s-a uitat la paginile declarației convenite și a întors capul spre locul unde se aflau colaboratorii săi, parcă cerând explicații.

Vucic și-a trecut mâna prin păr cu o nervozitate evidentă. Părea că șeful Casei Albe introdusese o concesie pe care nu o acceptase în timpul negocierilor.

Filmarea a devenit virală, iar Vucic a devenit ținta bancurilor, pentru că a căzut în ceea ce a părut o capcană a lui Trump.

Lacul Trump

Acordurile au servit și pentru a pune capăt controversei dintre cele două țări cu privire la numele lacului de frontieră Ujman (pentru kosovari) sau Gazivoda (pentru sârbi), care este împărțit între Kosovo (80% din lac) și Serbia (20% ).

„Numele unui lac care se află între Kosovo și Serbia a fost un punct major de impas, chiar dacă Statele Unite au reuşit un angajament de a face un studiu de fezabilitate și de a crea locuri de muncă și mai multă energie pentru regiune”, a scris pe Twitter, pe 24 septembrie, negociatorul lui Trump, Richard Grenell.

„Din acest motiv, cele două părți au convenit asupra unui nou nume: Lake Trump (Lacul Trump)”, a adăugat emisarul SUA cu privire la o idee care a venit ca o glumă pentru a dezamorsa atmosfera de la negocieri.

Ghiont dat la reuniunea NATO

Trump va fi ținut minte în regiune și pentru ghiontul brusc – pe care mulți l-au văzut ca pe o mostră a aroganței sale – cu care l-a îndepărtat din calea sa pe premierul de atunci al Muntenegrului, Dusko Markovic, pentru a se plasa la cârma unei discuții la care au participat și alți lideri.

Incidentul s-a produs în fața camerelor mass-media internaționale, în timpul unei reuniuni NATO de la Bruxelles, în 2017, și a ajuns una dintre cele mai virale imagini ale sale.

Mareșalul Twitto

Unul dintre marii susținătorii lui Trump în Europa a fost premierul Sloveniei, populistul conservator Janez Jansa. La fel ca Trump, Jansa este avid de postări pe Twitter și, pentru politica sa implacabilă de blocare a criticilor pe rețeaua socială, a fost poreclit „Mareșalul Twitto”, cu referire la mareșalul Josip Broz Tito (1892-1980), dictator socialist al fostei Iugoslavii, timp de 35 de ani.

Când majoritatea voturilor exprimate la alegerile din SUA, din 4 noiembrie, nu erau încă numărate, Jansa l-a declarat pe Trump câștigătorul alegerilor.

Mai târziu, el a ”prezis” că rivalul acestuia, democratul Joe Biden, va fi „unul dintre cei mai slabi președinți din istorie”.

Statuia Melaniei

Patria Mareșalului Twitto este locul de naștere al actualei soții a președintelui SUA, fostul model Melania Trump.

Născută în 1970 în orașul Novo Mesto din sudul Sloveniei, cea de-a treia soție a lui Trump a sosit în Statele Unite în 1996, cu numele Melania Knauss.

Furia dărâmării statuilor considerate rasiste, care a zguduit SUA anul trecut, s-a răspândit și în municipiul sloven Sevnica, unde a crescut Melania.

În iulie 2020, o sculptură din lemn ridicată acolo de către artiștii Bred Downey și Ales ‘Maxi’ Zupevc care, fără a-i face dreptate fostului model, încerca să o reprezinte pe prima doamnă, a fost incendiată de persoane necunoscute.

În septembrie anul trecut, Downey a înlocuit statuia, de această dată cu una în bronz, pentru a se asigura că nu va fi arsă din nou, împreună cu o placă care onorează „memoria eternă a monumentului dedicat Melaniei, care a fost cândva ridicat” acolo.

Șapca MAGA

Președinția lui Trump va fi ținută minte și pentru cadoul pe care președintele SUA i l-a făcut omologului său român, Klaus Iohannis.

În iulie 2019, când Iohannis l-a vizitat pe Trump la Casa Albă, în România se așteptau progrese în eliminarea vizelor pe care românii trebuie să le aibă pentru intrarea în Statele Unite.

Iohannis nu a primit nimic de la Trump în această privință, dar nu s-a întors în România cu mâna goală: liderul de la Casa Albă i-a dăruit o șapcă inscripționată cu celebrul său slogan de campanie, Make America Great Again (MAGA).

Sursa: El Nuevo Herald / Autor: Marcel Gascón, EFE (preluare via Rador)