Ce nu veți auzi niciodată de la presa finanțată de Guvernul Orban: Cum au capitalizat liberalii moguli care nu aveau nevoie sau nu merită ajutor

Guvernul Orban a pus la bătaie peste 40 de milioane de euro pentru a ajuta presa care ar fi fost afectată grav în timpul pandemiei de coronavirus, numai că prin gestul său distorsionează grav piața media și capitalizează redacții care fie nu aveau nevoie, fie nu merită ajutate deoarece nu prea au de-a face cu presa.

În an dublu electoral, milioanele de euro pompate în televiziunile conduse de Voiculescu și Ghiță, sutele de mii de euro injectate în trusturile lui Budeanu, Chireac și Andronic, arată ca o tentativă de cumpărare a presei de către PNL.

Ordonanța Guvernului ajunge însă în Parlament, unde PSD se va folosi foarte probabil de ea pentru a supralicita. Toate informațiile obținute de G4Media.ro arată că n-ar fi deloc exclus să asistăm la dublarea ajutorului pentru presă în Parlament, unde partidul lui Ciolacu controlează majoritatea.

Intrați în competiția câștigării bunăvoinței presei, liberalilor nu le-ar mai rămâne decât să prelungească cele patru luni în care acordă ajutoare de stat mascate sub forma campaniei de informare pe tema COVID – 19. După locale urmează, să nu uităm, campania pentru parlamentare.

Câteva observații:

• În primul rând, guvernul ajută o industrie care a fost afectată inegal. Cel mai mult a avut și încă are de suferit presa locală. În orașele în care s-au închis cele câteva business-uri locale, puținele redacții independente, care și așa se descurcau greu, au ajuns în pragul colapsului. Numai că banii guvernului nu au ajuns aici.
• Grosul s-a dus în redacțiile centrale, doar că marile trusturi s-au descurcat în general pe fondul creșterii audiențelor. În timpul pandemiei, televiziunile și-au crescut semnificativ audiența, la fel site-urile de știri. Sigur că veniturile din publicitate au scăzut, dar presa centrală a avut mai multe soluții, au apărut firmele care fac reclamă produselor indispendabile în criză, banii nu s-au terminat.
• Guvernul nu a condiționat acordarea banilor de dovada scăderii veniturilor în lunile de criză, cum ar fi fost firesc. Astfel, la pomana guvernamentală s-au înscris și cei care n-au avut probleme financiare, dimpotrivă, tocmai ei s-au numărat printre câștigătorii crizei.
• O spune chiar directorul BRAT (organizația care face auditul audiențelor în presa scrisă), Arina Ureche, într-o declarație pentru Radio Europa Liberă: „Dacă s-ar fi inclus criteriul deficitului, al pierderilor, așa cum l-am propus noi, ar fi fost respectat implicit și un criteriu etic. S-ar fi văzut că multe firme, mai ales televiziunile mari, au avut creșteri de audiență și nu le-a lipsit publicitatea”.
• Această realitate spune multe atât despre o parte a presei și lipsa ei de respect față de banii publici, dar și despre lipsa de scrupule a Guvernului Orban, care vrea să câștige în orice condiții bunăvoința mogulilor, într-un an cu două șiruri de alegeri. Cum să te milogești la stat când n-ai avut nici pe departe problemele celor din turism, agricultură, industrie sau HORECA? Cum să arunci cu bani în companii media de la care statul are de încasat bani, dar acestea refuză să-și plătească în mod corect taxele la buget?
• Milioane de euro din bani publici au ajuns astfel la televiziuni și site-uri care au subminat programatic încrederea în instituții-cheie din statul român, care au militat împotriva justiției și în favoarea marilor infractori, împotriva interesului public. Unele organizații sunt în insolvență de ani de zile, altele au datorii la stat, iar în cazul altora adevărații patroni sunt fie infractori dovediți, fie inculpați sau fugiți din țară. În toate aceste organizații de presă, Guvernul Orban a injectat sume obscene de bani, fără nici cea mai mai mică justificare.
• La presa locală, cea mai afectată de criză, au ajuns sume ridicol de mici, nici zece la sută din bugetul pus la bătaie de guvern. Unele redacții locale primesc puțin peste 100 de euro pe lună ajutor de la guvern. Câtă vreme singurul care a contat a fost criteriul audienței, sigur că grosul banilor s-au dus la fabricile de clickbait, fake news și tabloide care n-au nici o legătură cu presa de calitate.
• Guvernul Orban nu s-a asigurat nici măcar că banii mulți luați din taxele contribuabililor vor ajunge să susțină salariile jurnaliștilor. Odată intrați în conturile Antenei 3, Realității TV, României TV sau la Digi 24, patronii de acolo vor putea face orice cu acești bani. Nimeni nu-i oprește să-i scoată sub diferite forme (sunt experți în asta), să-și cumpere elicopter sau să deschidă alte afaceri media cu ajutorul acestui consistent ajutor de stat nerambursabil, mascat sub forma unor campanii de informare.
• Finanțarea presei centrale de către guvernul Orban va produce câteva distorsiuni majore în piața media, unele care se văd deja acum, altele mai târziu. În primul rând, agenda editorială în cele mai multe cazuri nu are cum să nu fie influențată. Sumele injectate în special în televiziuni sunt foarte mari, la acest nivel intervine în cele mai multe cazuri autocenzura. Vor fi puțini cei care își vor face treaba ca și până acum. Putem constata cu toții că tonul critic la guvern s-a înmuiat, interviurile cu premierul sunt cuminți, iar unele subiecte delicate sunt evacuate cu totul din agenda televiziunilor (vezi cazul Strategiei naționale de apărare, din care corupția aproape că a dispărut de pe radarul instituțiilor).
• Altă distorsiune gravă este de natură economică. Printr-o veritabilă infuzie masivă de capital, Guvernul ajută o serie de redacții mari care își vor mări și mai mult forța: vor putea angaja oameni, vor putea dezvolta noi produse media și în general vor putea furniza mai mult conținut editorial. Organizațiile media mai mici, care nu s-au calificat la programul guvernului, vor ține și mai greu pasul cu marile trusturi, în fața acestei concurențe în mod vădit neloiale. Or, din cele 900 de organizații media înscrise, doar la câteva zeci merge cea mai mare partea a banilor. La ceilalți, firimituri sau nimic.
• Aici trebuie precizat că doar câteva redacții din România au refuzat în mod explicit banii Guvernului Orban: G4Media.ro, Newsweek.ro, Recorder.ro, Rise Project, RFI România, care ar fi avut dreptul legal să se înscrie în programul guvernului întrucât compania este înregistrată și funcționează ca organizație de presă independentă pe teritoriul României. Toate au invocat, în primul rând, principiul finanțării presei de guvern, ca fiind profund incorect. G4Media.ro a susținut cel mult acordarea unor facilități fiscale, aplicabile întregii industrii media, indiferent de audiență, număr de angajați etc. Și Centrul pentru Jurnalism independent și Radio Europa Liberă (Brândușa Armanca) s-au mai remarcat prin luări de poziție împotriva campaniei Guvernului.
• Mai trebuie subliniată șmecheria la care a recurs Guvernul Orban. Ca să evite acordarea unui ajutor de stat pe față, care ar fi mers la toată industria, guvernul a camuflat pomana dată presei într-o așa numită campanie de informare pe tema Covid 19. Pe televiziuni rulează azi clipuri perfect inutile după trei luni de pandemie care îndeamnă populația să poarte măști sau să se spele pe mâini. Pentru aceste clipuri, care vor rula în următoarele patru luni, statul român plătește sume care n-au nicio legătură cu piața de publicitate, de ordinul sutelor de mii și milioanelor de euro.
• Faptul că guvernul liberal ajunge să cumpere presa cu bani publici trebuie marcat apăsat ca un regres democratic, o involuție în procesul de asanare a presei românești. Echilibrele democratice vor fi afectate pe termen lung, iar același PNL, care azi împarte cu generozitate bani mogulilor, îi va acuza din nou de toate relele în ziua când vor trece în opoziție. Numai că atunci le vom aminti mereu că i-au făcut și mai puternici chiar cu mâna lor.
• În fine, încrederea. Ce încredere să mai aibă publicul într-o presă hrănită din bani publici, de către guvern? Câtă încredere să mai aibă în câinele de pază al democrației? Mai poate el să latre și să muște tocmai mâna care îl hrănește?