Ce opțiuni mai are Vestul în Ucraina și de ce Putin preferă războiul

Temerile Vestului de implicare într-un conflict militar direct cu Rusia din cauza riscului ca Moscova să apeleze la uriașul său arsenal nuclear – așa cum au amenințat constant oficialii de la Moscova – reprezintă principalul motiv pentru care comunitatea internațională nu va reuși să oprească distrugerea orașelor ucrainiene și masacrarea civililor de către forțele lui Vladimir Putin, cred analiștii. În plus, dificultatea de a-i aduce pe vinovații de atrocități în fața justiției, poziția privilegiată a Rusiei în cadrul ONU și indecizia mai multor țări europene de a renunța complet la resursele energetice provenite de la ruși, oprind astfel principala sursă a Moscovei de finanțare a mașinii sale de război, arată atât de ce liderul de la Kremlin pare să acționeze fără frică de consecințe, cât și limitele intervenției occidentale în criza ucraineană.

Masacrul din Bucea

Zeci de cadavre de civili au fost găsite în ultimele zile zăcând pe străzile orașului Bucea, de la periferia capitalei Ucrainei, unele cu mâinile legate la spate. Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a estimat inițial că numărul de civili uciși în regiune este de 410.

Orașul situat la treizeci de kilometri nord-vest de Kiev a fost ocupat de la 27 februarie de forțele rusești, care însă s-au retras din zona începând de joia trecută, în contextul în care armata rusă și-a abandonat treptat pozițiile din jurul Kievului.

Regiunea a fost chiar „eliberată” în totalitate, a afirmat sâmbătă seară guvernul ucrainean. Dar ceea ce ar fi putut fi o veste bună s-a transformat într-un coșmar, când autoritățile locale și observatorii internaționali au descoperit atrocitățile comise de ruși în această regiune.

Primarul din Bucea, Anatoli Federuk, a explicat cum au executat rușii victimele: „Toți acești oameni au fost împușcați, uciși cu un glonț în ceafă.”

La fața locului, echipele de corespondenți străini au găsit, de asemenea, cadavre cu mâinile legate la spate cu bucăți de pânză albă, care ar fi avut ca scop să le semnaleze rușilor că nu este vorba de soldați, și vehicule strivite de blindate, cu trupurile șoferilor decedați încă la volan, în scene care aduc în memorie atrocitățile comise împotriva ucrainenilor de către naziști în al Doilea Război Mondial.

Bilanțul morților este încă incert, iar ancheta trebuie să stabilească circumstanțele care au dus la această descoperire tragică.

Iar Bucea nu pare să fi fost un eveniment izolat. „Există deja informații că numărul victimelor ocupanților ar putea fi și mai mare în Borodyanka și în alte orașe eliberate,” a spus președintele Volodimir Zelenski. „În multe sate din districtele eliberate din regiunile Kiev, Cernihiv și Șumî, ocupanții au făcut lucruri pe care localnicii nu le-au văzut nici măcar în timpul ocupației naziste de acum 80 de ani.”

De partea sa, Rusia a negat orice responsabilitate. Luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Respingem categoric toate acuzațiile.” El a adăugat că experții Ministerului rus al Apărării au descoperit semne de „falsificări video” și „falsuri” printre imaginile cu masacrul care circulă în mass-media. „Judecând după ceea ce am văzut, aceste imagini video nu pot fi de încredere,” a susținut Peskov.

La rândul lor, canalele de televiziune rusești au prezentat și el varianta oficială a Kremlinului despre atrocitățile din Ucraina.

Statele Unite și partenerii lor au condamnat masacrarea civililor, Bucea devenind simbolul abuzurilor suferite de populația ucraineană din partea invadatorilor ruși.

De exemplu, președintele american Joe Biden a declarat luni că liderul de la Kremlin trebuie judecat pentru crime de război legate de invazia din Ucraina. „Este un criminal de război,” a spus Biden despre Putin după apariția relatărilor despre uciderea în masă a civililor de către trupele rusești.  „Acest tip este brutal, iar ceea ce se întâmplă în Bucea este revoltător și toată lumea a văzut acest lucru,” a declarat Biden. „Cred că este o crimă de război … El ar trebui să fie tras la răspundere.”

Alți lideri occidentali, printre care președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, și-au declarat și ei consternarea față de masacrul din Bucea și au promis noi sancțiuni împotriva lui Putin și a apropiaților săi.

Prea puțin, prea târziu

Unii comentatori au afirmat însă că sancțiunile „sunt prea reduse si vin prea târziu” și nu-i mai ajută pe civilii ucrainieni masacrați de soldații ruși. Ei pun la îndoială eficacitatea acestor sancțiuni, care nu reușesc să oprească distrugerea orașelor ucrainiene și masacrarea civililor de către forțele lui Putin. Adevărul este, afirmă analiștii, că în ciuda problemelor cu care se confruntă, a greșelilor de strategie făcute de comandanți, a lipsei de mâncare și combustibil, a echipamentului învechit sau a lipsei de motivație a soldaților, precum și a rezistenței unităților ucrainiene, armata rusă continuă să facă ravagii în orașe din Ucraina, în special în est și sud. Care sunt însă motivele pentru care liderul de la Kremlin pare să acționeze fără frică de consecințe, iar intervenția occidentală dă semne ca a ramas fara optiuni în ceea ce privește criza ucraineană?

Arsenalul nuclear al Rusiei. Este, fără doar și poate, principalul motiv care a împiedicat o intervenție militară a aliaților occidentali. Rusia are cel mai mare arsenal atomic din lume, iar oficialii ruși au avertizat în repetate rânduri că-l vor folosi împotriva unei „amenințări existențiale” la adresa federației.

De exemplu, generalul american în retragere Wesley Clark a spus recent că un Vladimir Putin „frustrat” ar putea lansa un atac nuclear limitat asupra Poloniei, dacă vrea să descurajeze NATO (Sursa).

Liderii occidentali sunt conștienți de acest risc, de aceea evită să recurgă la o intervenție în scopuri umanitare, așa cum au făcut-o în Kosovo în 1999 și în Libia în 2011.

„Înarmat cu cel mai mare stoc de focoase nucleare din lume, Putin înțelege că Occidentul nu este dispus să intervină direct în Ucraina și să riște o ciocnire dezastruoasă cu Rusia prin măsuri precum impunerea unei zone de excludere aeriană pentru salvarea civililor. (Putin) oferă o lecție despre motivul pentru care alți dictatori ar putea lua în considerare dezvoltarea de arme nucleare. Genul de intervenții occidentale pentru salvarea civililor în locuri precum Kosovo sau Libia sunt interzise în Ucraina, pur și simplu din cauza puterii implicite a arsenalului liderului rus… La optzeci de ani după ce dictatori precum Adolf Hitler în Germania sau Iosif Stalin în Uniunea Sovietică au răspândit teroarea în interiorul și în afara țărilor lor, Putin creează un nou spectacol îngrozitor pentru secolul 21 – cel al unui dictator care nu poate fi descurajat,” a comentat CNN.

Dificultatea de a-i trage la răspundere pe cei vinovați de atrocități. Omul forte de la Kremin, cel care a ordonat invadarea Ucrainei la 24 februarie, a fost acuzat de președintele Biden că este un „criminal de război,” opinie susținută și de alți lideri străini.

Tragerea la răspundere a lui Putin pentru crimele de război comise în Ucraina este însă o misiune dificilă. Experții cred că foarte multe lucruri vor depinde de felul în care vor evolua ostilitățile militare și cum se va termină războiul. Punerea sub acuzare și judecarea lui în acest moment sunt greu de realizat. Putin este președintele Federației Ruse, iar până în prezent nu au existat situații ca un șef de stat în exercițiu să fie extrădat pentru a fi judecat de o instanță internațională.

O eventuală înfrângere a Rusiei însă ar putea precipita izolarea lui Putin, înlăturarea lui de la putere de o grupare rivală și chiar trimiterea lui la Haga pentru a fi judecat. Presiunile pe noua conducere ar fi mari, mai ales dacă Vestul amenință că nepredarea lui ar duce la continuarea sancțiunilor.

Alți lideri politici și militari ruși, comandanți de unități și chiar soldați ar putea fi puși sub acuzare. Judecarea lor de către Curtea Penală Internațională (CPI), tribunale din Ucraina sau justiția din țări terțe nu este însă deloc nici ea certă, spun experții legali. Acest lucru este unul dintre motivele care încurajează comportamentul brutal al soldaților ruși, ei acționând fără teama că vor fi pedepsiți.

„Cele mai dure sancțiuni implementate vreodată, noul statut al Rusiei de paria global și izolarea sa culturală, diplomatică, economică și sportivă nu l-au oprit încă pe omul forte de la Kremlin. Având în vedere poziția politică aparent sigură a lui Putin, el nu arată nicio temere că este etichetat drept criminal de război, iar șansele că el să fie judecat sunt îndepărtate, cu excepția cazului în care se produc schimbări politice masive în Rusia,” au afirmat cei de la CNN.

Poziția Moscovei la ONU. Sistemul internațional postbelic a fost creat de așa natură încât, în afara unor rezoluții de condamnare a războiului, intervenția directă în criza ucraineană – prin intervenție militară multinațională sau o misiune de căști albastre – este extrem de dificilă. Este sigur că Rusia va respinge orice încercare de a implică Națiunile Unite în conflict prin votul său din Consiliul de Securitate. (China ar încerca, de asemenea, să deraieze orice efort de tragere la răspundere a Moscovei pentru încălcările drepturilor omului, având în vedere propria reprimare a musulmanilor uiguri, pe care Statele Unite au catalogat-o drept genocid).

Dreptul de veto al Rusiei ar putea bloca, de asemenea, orice încercare de a trage la răspundere oficialii sau militari ruși în fața Curții Internațioale de Justiție.

Nu este de mirare că multe voci, inclusiv cea a președintelui ucrainean, au cerut modificarea sistemului și reformarea forului mondial.

Sancțiunile nu par să-l descurajeze pe Putin. De la începutul invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie, Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada și alte țări partenere au adoptat mai multe valuri de sancțiuni împotriva lui Putin, a oligarhilor și apropiaților lui, a sectorului financiar-bancar din Rusia, companii străine și-au sistat operațiunile în Federația Rusă etc.

Din ceea ce afirmă corespondenții străini prezenți în Rusia, sancțiunile i-au lovit pe rușii obișnuiți, însă nu par să afecteze prea mult conducerea de la Kremlin. „Tragedia îngrozitoare dezvăluită în Ucraina este aceea că toate măsurile pe care Occidentul este pregătit să le ia în considerare pentru a pedepsi Moscova (pentru masacrul de la Bucea) și a avea impact pe termen lung asupra cursului războiului nu pot face mare lucru pentru a salva civilii ucrainieni care sunt atacți acum. Și rămâne sub semnul întrebării dacă vreunul dintre răspunsurile potențiale la pofta de sânge a trupelor lui Putin îl va influența cumva pe nemilosul lider rus,” a scris CNN.

Este cert că sancțiunile asupra economiei și oligarhilor rusești pot avea un impact debilitant pe termen lung. Dar ele au eșuat în mod clar ca instrument de descurajare a lui Putin și a camarilei sale. În afară de trimiterea de echipamente militare, alternativele pe care le ia în considerare Vestul acum sunt puține.

Rusia continuă să aibă aliați. India, China, Venezuela sau Africa de Sud se numără printre țările care continuă să susțină regimul de la Moscova. Analiștii cred că sprijinul pe care zeci de state îl oferă Kremlinului arată că Putin este mai puțin izolat decât se crede la nivel internațional, iar în timp ce sancțiunile împotriva Rusiei sunt importante, ele sunt limitate în principal la membrii NATO și la alți aliați apropiați ai SUA, cum ar fi Australia, Japonia și Coreea de Sud.

În acest context, analiști afirmă că pentru multe țări nealiniate și/sau din afara Europei, conflictul de pe bătrânul continent este de fapt unul care opune Moscova celor din Washington/NATO. Aceste state sunt reticente de a lua partea cuiva, mai ales că războiul este pentru ele un conflict îndepărtat, așa cum este pentru mulți occidentali un conflict în Orientul Mijlociu sau în Africa. De aceea comentatorii cred că, în afara Occidentului, liderul de la Kremlin este mai puțin izolat decât se crede, lucru care îi oferă un avantaj important si o portita de scapare de valul sanctiunilor.

Dependența energetică de Rusia. Până acum, Putin s-a folosit cu succes de șantajul energetic. Dacă Statele Unite au renunțat complet la importurile de țiței din Rusia, nu același lucru se poate spune despre europeni.

Conform ultimelor date ale Comisiei Europene, UE importă 90% din gazele pe care le consumă iar Rusia asigură 40%. În plus, 27% din importurile de petrol şi 46% din cele de cărbune povin din Rusia. Țările UE au plătit Rusiei mai mult de 20 de miliarde de dolari pentru combustibili fosili de la începutul invaziei și se estimează că Rusia va câștiga 320,7 miliarde de dolari din exporturile de energie în acest an – în creștere cu 36% față de 2021, potrivit Bloomberg.

Comisia Europeană a anunţat marţi că interzicerea importurilor de petrol şi cărbune din Rusia este „cu siguranţă o opţiune” pentru a răspunde la atrocităţile trupelor ruse în Ucraina şi a subliniat că este nevoie să se ajungă la un consens în rândul statelor membre pentru a adopta această măsură. Misiunea e însă una dificilă. Este nevoie de unanimitate pentru a fi adoptate noi măsuri, însă Germania şi Austria exclud în continuare oprirea importurilor de gaz rusesc că sancţiune. (Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat marți al cincilea set de sancțiuni pentru Rusia propus de executivul european. Pachetul de sancțiuni cuprinde interdicția importului de cărbune rusesc, excluderea din piețele financiare a unei mari bănci, interzicerea navelor rusești în porturile UE, interdicții la import de lemn și ciment din Rusia. Propunerea Comisiei trebuie aprobată de Consiliul UE pentru a intra în vigoare).

Este o veste bună pentru Putin, spun comentatorii, căci mașina lui de război va putea să fie finanțată și să funcționeze în continuare.

Putin nu are ce să piardă. Occidentul se bazează pe sancțiuni pentru a-l forța pe Putin să se așeze la masa negocierilor. Dar sancțiunile au nevoie de timp pentru a avea un impact real. Având în vedere că civilii ucrainieni sunt brutalizati si atacați continuu în zonele asediate, timpul este un lux pe care Ucraina nu și-l poate permite.

De partea sa, liderul rus pare să continuă să fie invulnerabil la presiunile Occidentului și datorită poziției în care se află. După ce armata sa a eșuat în capturarea Kievului și în îndeplinirea planurilor inițiale de atac, forțele ruse s-au retras spre est, cu obiectivul de a pune mâna pe Donbas și alte teritorii.

Liderul de la Kremlin continuă să-și prezinte „operațiunea militară specială” drept un război defensiv legitim – atât în sensul politicii marii puteri împotriva influențelor occidentale în creștere, cât și pentru a proteja drepturile rușilor și vorbitorilor de limbă rusă din regiunea Donbas. Putin și cei din jurul lui se declară partea vătămată în acest conflict și îl prezintă în acest fel populației ruse cu ajutorul media controlată aproape în exclusivitate de Kremlin.

Mai mult, Putin pare să aibă sprijinul intern de partea lui. Un sondaj recent Levada arată că ratingul său de aprobare a crescut de la 71% în februarie la 83% de la invazia Ucrainei. Cum se traduce asta? Deși pare furios din cauza eșecurilor armatei sale, copleșit de pedepsele Vestului și izolat internațional, Putin este încă figura care domină scena politică din Rusia, atâta timp cât poate controla știrile și povestea despre război.

Mizele pentru el sunt uriașe. Victoria în Ucraina, chiar și numai cucerirea zonei de est, îi va asigura viitorul politic. De aceea bombardarea orașelor și terorizarea populației civile servesc perfect scopurilor sale. Având în vedere opțiunile sale limitate, este puțin probabil ca Occidentul să oprească campania de atrocități a lui Putin pe termen scurt – mai ales că liderul rus s-a dovedit imun și indiferent la indignarea globală. Și având în vedere amploarea carnagiului deja comis de forțele sale, inclusiv atacuri asupra blocurilor de apartamente, spitalelor și adăposturilor pline de civili, țarul de la Kremlin pare să fi depășit de mult momentul în care să dea dovadă de reținere.

Așezarea la masa de negocieri nu este pentru el esențială în acest moment, mai ales dacă știe că Vestul nu va interveni militar, Ucraina este lăsată să se apere singură și el poate continua să o distrugă cât de mult poate. De aceea Putin are puține motive să facă pace acum. Are însă toate motivele să continue războiul.

Surse: CNN, BBC, Bloomberg, Sky News, The Conversation / Sursa foto: RONALDO SCHEMIDT / AFP