Ce poate schimba Ciolacu la un partid ca PSD. Câteva observații după Congres

Congresul PSD i-a ales, sâmbătă, pe Marcel Ciolacu președinte plin al PSD, cu 1310 voturi și, oricat de straniu ar suna, doi prim-vicepreședinți: Gabriela Firea și Sorin Grindeanu. În treacăt fie spus, PNL are patru prim-vicepreședinți. Din noua organigramă rezultată după congresul online, primul din istoria partidului, mai fac parte Paul Stănescu (secretar general), Vasile Dâncu (președintele Consiliului Național) și 13 vicepreședinți: Mihai Tudose, Olguţa Vasilescu, Gabriel Zetea, Radu Moldovan, Daniel Băluţă, Doina Fedorovici, Victor Negrescu, Decebal Făgădău, Ionuţ Pucheanu, Dragoş Benea, Claudiu Manda, Titus Corlăţean și Laurenţiu Nistor.

Câteva observații

• Marcel Ciolacu a ținut să marcheze ruperea de epoca Dragnea: ”Au fost cazuri când munca voastră a fost irosită de cei care au crezut că pot folosi PSD ca pe o cheie la ușile justiției. Trebuie să ne rupem de acest trecut, că justiția trebuie făcută în sala de judecată”. Aceasta reprezintă marea miză a schimbării interne în PSD, dacă ea va fi posibilă. Acest partid nu mai trebuie să reprezinte o amenințare continuă pentru justiție, stat de drept și democrație ori de câte ori ajunge la putere. PSD va trebui să devină un partid care, atunci când exercită puterea, schimbă doar politicile economice, nu pune în pericol parteneriate strategice (SUA, UE), valori democratice (justiție, stat de drept) și parcursul occidental al României. Trecutul nu înseamnă doar Dragnea, ci și tovărașia cu zone toxice din societate, cu Dan Voiculescu și Antena 3. A dat semne că se desparte și de ultimii, dar va trebui urmărit comportamentul televiziunii pe termen lung față de noua conducere. (Detalii aici)
  
• Îmbânzirea PSD, transformarea lui într-un partid predictibil, pare în acest moment o ecuație imposibil de rezolvat. Cum va face Ciolacu să câștige totuși alegerile locale și parlamentare, dar fără să apeleze la baronii și primarii PSD, mulți dintre ei căutând disperați cheița de la ușile justiției? De ce ar mai trage baronii corupți pentru partid dacă Ciolacu nu le va pune oamenii pe liste și nu le va promite impunitate? Prin ce scamatorie va reuși noul lider PSD să evite formarea unei noi majorități toxice în viitorul Parlament? Baza partidului așteaptă să-i fie satisfăcute așteptările. Baronii și oamenii lor vor, între altele, să se conecteze la resurse fără teama de jusiție. Nu întâmplător PSD este singurul partid cu doi foști președinți condamnați la închisoare pentru corupție: Adrian Năstase și Liviu Dragnea. Cum va reuși să șteargă Ciolacu eticheta de ”apărător al corupților” de pe sigla PSD din moment ce foștii lideri au construit partidul bazându-se mai ales pe spriinul lor? O siglă e ușor de schimbat, reputația mai greu.
  
• Dar până una alta, toți acești baroni, primari și lideri județeni l-au votat pe Marcel Ciolacu, nu pe flexibilul Eugen Teodorovici. Mandatul lui Ciolacu în fruntea PSD este teoretic de patru ani, dar după 27 septembrie vom afla dacă îl duce la bun sfârșit. Greu de crezut că, în cazul în care Firea pierde Bucureștiul, iar partidul câștigă mai puține CJ-uri și primării de mari orașe decât numără deja, actuala conducere va rămâne în această configurație. Însă decontul va veni abia după parlamentare. Până atunci nu va mai fi timp de răfuieli interne. Scorul de la locale va influența rezultatele alegerilor parlamentare: un rezultat slab amplifică dezastrul, unul bun crește șansele revenirii la putere.
• De notat că funcția de prim-vicepreședinte a fost dublată. În acest fel, Ciolacu a evitat să o indice pe Gabriela Firea drept potențial succesor, diluând importanța funcției. La fel au procedat și liberalii, tot din dorința de a evita apariția rivalului intern: au patru funcții de prim-vicepreședinte. Celălalt prim-vicepreședinte PSD, Sorin Grindeanu, este fostul premier care a dat și a anulat OUG 13 sub presiunea străzii în 2017. Ulterior, a zburat din funcție prin moțiune de cenzură votată de propriul partid. A fost însă nevoie de măsuri extreme (proteste, intervenția președintelui Iohannis în ședința de Guvern) pentru a-i lua lui Dragnea ”cheile de la ușile justiției”, pe care Grindeanu i le oferise generos în prima fază. O fi bine că azi este unul dintre cele două numere doi din partid?
• Cu Paul Stănescu pe post de secretar general și Vasile Dâncu pe post de președinte al Consiliului Național, Ciolacu pare să fi încercat o echilibristică între baroni prăfuiți și fețe mai respectabile. Funcția de secretar general este importantă pentru menținerea legăturii cu baza partidului, cu baronii și cu treburile curente din organizații. El însuși provenit din rândurile baronilor locali (Olt), cam depășit de vremuri, pesedist de modă veche, Stănescu a fost păstrat într-o poziție-cheie. Totuși, Stănescu a făcut parte din grupul de contestatari ai fostului lider, Liviu Dragnea, pe când acesta conducea cu mână de fier partidul. În privința lui Vasile Dâncu, foarte probabil că noul lider a dorit o figură frecventabilă și bine conectată la vârful PSD, capabilă de dialog atât în plan intern, cât și în plan extern. Dâncu este noul șef al Consiliului Național, o altă funcție importantă deținută în trecut de Adrian Năstase, deși liderul clujean n-a înregistrat mari victorii politice la vot. Dimpotrivă, este genul de lider numit, care n-a trecut niciodată testul votului popular.
• În ce privește garnitura de vicepreședinți, notabile sunt cele câteva nume recuperate din epoca Dragnea (Olguța Vasilescu, Claudiu Manda, Gabriel Zetea, Victor Negrescu). Partidul s-a rupt de trecut, dar nu chiar de toți oamenii trecutului. Nici n-ar fi putut altfel. Pentru acești oameni nu contează prea mult cine este lider, ci oportunitatea politică. Din acest motiv, așa cum l-au trădat pe Dragnea, îl vor abandona și pe Ciolacu când steaua sa va începe să apună. Cu excepțiile de mai sus, aripa dură din PSD nu are niciun reprezentant la vârful PSD. Personaje ca Șerban Nicolae sau Codrin Ștefănescu s-au remarcat după Congres doar prin ieșirile pe Facebook împotriva noii conduceri. Șerban Nicolae a suprins, într-o postare ironică pe FB, o mică realitate a congresului online, care l-a scutit pe Ciolacu de obișnuitul zgomot intern al aripilor și aripioarelor din partid: ”O spectaculoasă confruntare de idei și soluții alternative constructive. N-a fost ușor, dar cred că am ales bine!”
• Pe lângă înlocuirea resursei umane, PSD-ul lui Marcel Ciolacu promite și schimbări la nivel ideologic. Aici ambițiile sunt chiar mai mari decât pariul cu justiția. ”Trecerea de la un partid conservator la un partid modern european — PSD se va desprinde de conceptele anacronice, încremenite în perioada preaderării la spațiul european. PSD va cultiva valorile autentice împărtășite de stânga europeană”, scrie în proiectul politic al lui Ciolacu. În traducere liberă, PSD va renunța la referendumuri pe tema familiei tradiționale, va evita pupatul de icoane și recursul la valorile creștine, va coborî din limuzine și se va transforma într-un apărător al minorităților (sexuale), un susținător al migrației, iar liderii săi se vor plimba cu bicicleta, trotineta sau mașina electrică. O misiune aproape imposibilă, dată fiind structura alegătorilor PSD. Cum îi va convinge Ciolacu pe europarlamentarii Rovana Plumb, Maria Grapini sau Dan Nica să se pună în fruntea apărătorilor comunităților LGBT, atacate de regimurile ultraconservatoare din UE? Chiar îi vedeți pe liderii PSD (Stănescu sau Firea) în primele rânduri la următoarea paradă gay din București, agitând curcubeul în loc de icoane argintate? Pe scurt, de urmărit în concret cum va cultiva PSD-ul lui Marcel Ciolacu ”valorile autentice împărtășite de stânga europeană”.
• În concluzie, Marcel Ciolacu a făcut un pas important către preluarea conducerii partidului, bazându-se pe o garnitură de lideri disciplinați, cu simțul ierarhiei sau foarte oportuniști. Lidership-ul său este încă fragil, amenințat de rezultatul alegerilor locale și parlamentare. Cel mai important rival intern rămâne primarul Capitalei, Gabriela Firea. Pentru a-și consolida imaginea de lider autonom, care nu răspunde unor comenzi din afara partidului sau de la Cotroceni, Marcel Ciolacu are nevoie ca de aer de succesul moțiunii de cenzură și va face, fix din aceste motive, tot posibilul să dărâme guvernul Orban. Ar fi prima demonstrație de forță, deși s-ar putea ca liderul PSD să nu fie chiar singur în dorința de face loc altui guvern la Palatul Victoria.