Ce rezultate ar putea avea embragoul impus Iranului de către SUA

Particularitatea noului embargou impus începând de ieri Iranului de către SUA constă în faptul că s-a ţintit nu numai Iranul, ci şi ţările cu care acesta colaborează, notează jurnalistul Sami Kohen într-un comentariu din publicația turcă Milliyet, preluat de Rador.

Chiar dacă câteva ţări, inclusiv Turcia, sunt scutite de acest embargou parţial şi tranzitoriu, administraţia Trump exercită o presiune economică foarte dură asupra Iranului.

Acest embargou va îngenunchea Iranul? Prin acest embargou se va exercita presiune politică şi economică?

Mai întâi, să amintim de ce şi în ce scop Statele Unite au ales o astfel de cale.

În campania electorală prezidenţială, Trump s-a opus acordului nuclear semnat cu Iranul în anul 2015 şi a declarat că în cazul în care va fi ales, se va retrage din acest acord pe care-l consideră o înşelătorie. De altfel, în luna mai, Trump şi-a îndeplinit această promisiune şi a retras unilateral semnătura Statelor Unite de pe acest acord.

Dacă motivul administraţiei Trump se bazează pe un argument, şi anume că acest acord nu va putea opri Iranul să dezvolte arma nucleară, principalul motiv constituindu-l însă promovarea unei politici expansioniste de către regimul de la Teheran, intervenţia în Siria şi sprijinul pe care-l acordă Hezbollah şi altor grupări „teroriste”.

Speranţa SUA

Trump urmăreşte ca prin acest embargou să determine Iranul să renunţe la această politică. Şi speranţa lui este aceasta: Populaţia se va sătura de problemele economice ce vor fi generate de acest embargou, va crea o presiune asupra regimului şi, în cele din urmă, regimul ori va fi răsturnat de la putere, ori va fi obligat să schimbe politicile.

Această aşteptare chiar s-ar putea realiza? Într-adevăr, în urma presiunilor exercitate până acum, în Iran au fost organizate manifestaţii de stradă. Dar este cunoscut modul în care reprimă aceste manifestaţii regimurile autoritare precum cel din Iran. În ultimele luni, inflaţia a atins cote record, moneda naţională a înregistrat pierderi importante, iar problemele s-au înmulţit, însă s-a putut vedea că astfel de evoluţii nu au dus la schimbarea atitudinii regimului. Şi nici nu se aşteaptă ca şi de acum încolo această atitudine să se schimbe.

Din contră, ultimele declaraţii ale regimului condus de Khamenei au transmis semnalul că va fi aleasă o cale mai dură şi sfidătoare.

Răspunsul Iranului

Aşa cum arătam şi în articolele anterioare, nu prea s-au întâlnit cazuri în care embargoul să deschidă calea schimbărilor în regimurile autocratice. Ce păcat, sancţiunile afectează doar poporul, nota de plată este plătită de cetăţean.

Iar una dintre consecinţele sancţiunilor, în special în dictaturi, este declanşarea discursului naţionalist şi radicalizarea acestuia.

Este posibil ca şi noile sancţiuni să genereze astfel de situaţii.

Există posibilitatea ca toate acestea să se reflecte în atacuri şi mai dure ale regimului de la Teheran în politicile promovate în Orientul Mijlociu.

Atunci când privim dintr-o perspectivă mai largă, nu este greu de prevăzut că pe plan internaţional embargoul va favoriza apariţia unor noi tensiuni. Iar în plan economic, ca urmare a posibilelor schimbări în ceea ce priveşte preţul petrolului, poate apărea pericolul inflaţiei şi stagnării într-o serie de ţări.

Comentariu de Sami Kohen / Traducerea: Emel – Birgül Mauki

KATHIMERINI: Grecia printre cele opt ţări exceptate de la embargoul asupra petrolului iranian

Grecia se numără printre cele opt ţări cărora Washingtonul le-a acordat o exceptare de şase luni de la embargoul împotriva Iranului, în special pentru achiziţiile de petrol, notează Kathimerini, o publicație grecească. Celelalte ţări sunt Japonia, Italia, India, China, Taiwan, Turcia şi Coreea de Sud.

Reprezentanţii industriei petroliere greceşti rămân însă circumspecţi în privinţa consecinţelor pe care o astfel de exceptare le-ar avea pentru companiile autohtone Hellenic Petroleum şi Motor Oil. „Trebuie să vedem ce înseamnă exact această exceptare provizorie şi în ce măsură se va redeschide sistemul bancar internaţional în acest scop, lucru care nu este deloc sigur”, comentează ei. În orice caz, rafinăriile greceşti îşi reconfiguraseră de ceva vreme programul furnizorilor, luând în considerare impunerea embargoului şi găsind furnizori alternativi de ţiţei.

Exceptările au avut se pare un impact substanţial asupra preţului „aurului negru” care au scăzut ieri, ţiţeiul SUA situându-se la 63,43 dolari barilul, iar Brent la 73,29 dolari barilul. Piaţa globală anticipase de altfel reinstaurarea embargoului, iar cele mai importante două ţări producătoare de petrol, Rusia şi Arabia Saudită şi-au crescut producţia pentru a acoperi golul.

Nu există însă o măsură similară care să tempereze efectul embargoului asupra Iranului. Din luna mai, de când Trump a retras unilateral SUA din acordul cu privire la programul nuclear iranian, Teheranul a pierdut venituri de circa 2 miliarde de dolari din exporturile de petrol.

UE care, la început, şi-a exprimat intenţia de a menţine activ acordul şi comerţul cu Iranul, nu a reuşit până acum să pună în funcţiune aşa-numitul „vehicul cu scop special” pe care îl proiectaseră pentru a continua tranzacţiile comerciale cu Iranul. Nicio ţară nu acceptă să devină sediu al entităţii respective întrucât toate ţările abordate de comisarul pentru politică externă, Federica Mogherini, ezită şi consideră că accesul la sistemul american este de o importanţă crucială. Sancţiunile anunţate ieri de Ministerul american de Finanţe lovesc 50 de bănci iraniene, 200 de particulari, un număr mare de nave care au legături cu navigaţia iraniană şi cu sectorul energetic şi peste 65 de aeronave iraniene.

Din luna aprilie până acum rialul s-a depreciat cu 70% faţă de dolar, iar rata inflaţiei a urcat la 16%. Importurile care reprezintă cel puţin 50% din consumul clasei de mijloc şi al celei bogate, au scăzut dramatic. Produsele care continuă să fie importate au preţuri prohibitiv de ridicate. Nesiguranţa predominantă în ultimele luni a provocat un val de consum frenetic în luna august, când iranienii au luat cu asalt magazinele cu produse de import, cumpărând cantităţi mari de scutece pentru bebeluşi, hârtie igienică sau ulei de măsline.

Autorităţile au fost nevoite să avertizeze că vor fi deferiţi justiţiei cei care încearcă să ascundă produse pentru a le vinde mai scump când situaţia se va înrăutăţi. Autorităţile au suspendat de asemenea importurile de produse de lux pentru a păstra rezervele de dolari. Într-un reportaj al Bloomberg se relatează că unii iranieni au fost nevoiţi să excludă din alimentaţia lor carnea întrucât preţul s-a dublat, ajungând la 4 dolari kilogramul. De precizat că venitul lunar al unei gospodării medii din Teheran nu depăşeşte 225 de dolari.

Traducerea: Carolina Ciulu

AFP: Sancţiunile americane sunt absurde şi ilegale, afirmă ministrul iranian de Externe

Sancţiunile şi condiţiile pentru ridicarea acestora impuse de SUA autorităţilor de la Teheran sunt absurde şi ilegale, a declarat marţi ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, într-o înregistrare video postată pe Youtube, scrie AFP, preluată de Rador.

„Administraţia americană se gândeşte că impunerea unor sancţiuni draconice Iranului va genera atâta durere în cadrul naţiunii noastre încât ne va forţa să ne supunem voinţei sale”, a spus oficialul iranian, adăugând însă că această decizie nu va face decât să „accentueze izolarea internaţională” a SUA.

„Am supravieţuit unei perioade de 40 de ani de ostilitate americană bazându-ne pe propriile noastre resurse, iar astăzi, împreună cu partenerii noştri de pe toată planeta vom veghea ca poporul nostru să fie afectat cât mai puţin de această agresiune oarbă”, a spus ministrul. El a declarat că SUA va regreta această decizie imprudentă de impunere a unor sancţiuni menite a crea o breşă între conducători şi poporul iranian.

Conform dlui Zarif, „SUA ar face mai bine să reanalizeze sprijinul necondiţionat pe care îl acordă Israelului şi Arabiei Saudite şi care i-a făcut orbi la atrocităţile înspăimântătoare comise de aceste două ţări”.

Ministrul iranian a spus că şi predecesorii dlui Trump şi-au început politica vizând Iranul cu o bravadă similară, însă pe măsura acumulării de experienţă au devenit mai flexibili şi au acceptat realitatea iraniană.

Traducere: Ovidiu Popescu

REUTERS: Turcia afirmă că nu va respecta sancţiunile reinstituite de SUA împotriva Iranului

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a declarat marţi că Turcia nu va respecta sancţiunile reînnoite ale Statelor Unite ce vizează industria petrolieră şi pe cea a transporturilor, adăugând că acestea au scopul de a „dezechilibra lumea”, notează Reuters, preluată de Rador.

Afirmaţiile liderului turc survin la o zi după ce Washingtonul a reimpus sancţiuni Iranului, după ce SUA au abandonat acordul nucelar încheiat în 2015 între puteri mondiale şi Teheran, pe marginea programului nuclear al acestuia. SUA au acordat derogări temporare de la sancţiuni pentru a permite unor clienţi importanţi ai Iranului, între care şi Turcia, să continue să achiziţioneze ţiţei iranian.

În declaraţii făcute la Parlament, Erdoğan a criticat sancţiunile americane. „Acestea sunt măsuri menite să dezechilibreze lumea. Nu vrem să trăim într-o lume imperialistă. Aceste chestiuni vor fi puse pe masa summitului de la Paris”, a spus preşedintele turc, referindu-se la reuniunea de la sfârşitul acestei săptămâni, de la Paris, organizat pentru comemorarea a 100 de ani de la sfârşitul Primului Război Mondial. „Bineînţeles că nu vom accepta astfel de sancţiuni. Cumpărăm zece miliarde de metri cubi de gaze naturale. Nu putem lăsa populaţia să îngheţe în frig”, a subliniat Erdoğan.

La rândul său, ministrul de externe turc a afirmat marţi, în Japonia, că izolarea Iranului ar fi periculoasă, adăugând că pentru state precum Turcia şi Japonia, nu este uşor să îşi diversifice sursele de energie. „Nu credem că poate fi obţinut vreun rezultat prin sancţiuni. Cred că un dialog semnificativ şi convorbirile sunt mai utile decât sancţiunile”, a spus Mevlüt Çavuşoğlu.

Preşedintele american Donald Trump îşi propune să lovească economia Iranului şi să determine astfel statul să renunţe nu doar la ambiţiile nucleare şi la programul de rachete balistice, ci şi la sprijinul pe care îl acordă militanţilor din Siria, Yemen, Liban şi din alte zone ale Orientului Mijlociu.

Traducere: Mădălina Brotăcel