Ce s-a întâmplat cu Ciucă al lor? Nu-l mai vor?

Conducerea PNL a decis vineri, la Sinaia, ca partidul să meargă pe liste separate la toate cele trei șiruri de alegeri (europarlamentare, locale și parlamentare) și cu un candidat propriu la alegerile prezidențiale. Nicolae Ciucă le-ar fi sugerat că este gata să se arunce în lupta pentru Cotroceni, dar încă nu a făcut acest anunț oficial. Liberalii proiectează astfel în spațiul public impresia că se rup de PSD și că vor intra în competiție cu actualul partener de coaliție.

La prima vedere, pare o decizie curajoasă. S-au dezmeticit liberalii? S-au trezit din vraja pesedistă după căderea liberă în sondaje? Au înțeles în sfârșit că trebuie să revină la identitatea lor după ce s-au transformat, sub Ciucă, în anexa socialiștilor sau cum doriți să-i numiți? Toate informațiile din cele două mari partide indică cu totul altceva. Mai degrabă asistăm la graba lui Nicolae Ciucă de a-și securiza poziția de lider PNL. Autoritatea sa în partid a ajuns la un nivel critic după ce a părăsit Palatul Victoria.

Prin decizia de a participa separat de PSD la alegeri, liderul PNL speră să evite un dezastru la primul test major: europarlamentarele din iunie anul viitor. Cu sugestia că el însuși va fi candidatul la prezidențiale, Nicolae Ciucă încearcă să dejoace planurile interne de debarcare din partid chiar mai repede, înaintea unui eventual eșec electoral. Dacă supraviețuiește până în vară și obține un scor onorabil la europarlamentare, Ciucă mai are șanse să se salveze.

Ce am văzut vineri la Sinaia nu pare deloc un plan elaborat, o decizie strategică bine cântărită, ci mai degrabă un gest pripit, o decizie cam pe genunchi, aproape disperată din partea unui lider care încearcă să-și apere poziția de șef amenințată chiar de ai lui. Altfel, de ce s-ar grăbi să-și anunțe candidatura la prezidențiale așa devreme?

Pe de altă parte, decizia de a merge separat de PSD în alegeri are logică pentru cele două partide care vor dori să guverneze împreună și după 2024 cel puțin încă un ciclu electoral. Separat, PNL și PSD au șanse să câștige mai multe voturi decât pe liste comune. Este posibil ca ambii lideri să se fi gândit la un moment dat că un eventual eșec poate fi mai ușor camuflat de candidaturi pe liste comune, unde responsabilitatea liderilor se diluează. Pragmatic vorbind însă, se pierdeau voturi.

Așa, PNL și PSD vor continua să guverneze împreună, vor mima un fel de competiție electorală anul viitor și vor arăta cu degetul către pericolul AUR. Interesul liberalilor este ca și USR să mai crească puțin în sondaje, cât să-i utilizeze în negocierile cu PSD ca posibilă alternativă pe care în realitate nu și-o doresc. N-ar fi exclus ca și PSD să mai curteze AUR din aceleași motive, dar și liberalii știu că amenințarea cu „o monstruoasă coaliție” este doar un joc la cacialma.

Altfel spus, butaforie cât încape. În realitate, PSD și PNL se înțeleg în continuare foarte bine, la fel Ciucă și Ciolacu. Există nemulțumiri interne, tabere, grupări mai mari sau mai mici, însă ele nu au făcut încă masă critică pentru a reprezenta un pericol real pentru cei doi lideri. Momentul adevărului va veni pentru amândoi în iunie.

Momentul Sinaia ar fi a treia regie artistică la PNL, după congresele de instalare a lui Câțu și Ciucă.

Cercul s-a închis încă de acum doi ani, după formarea primului guvern PNL-PSD. De fapt, atunci nu s-a format un simplu guvern, ci un sistem ermetic de putere, care include media și controlul altor instituții-cheie.

Coaliția va funcționa cel puțin încă un ciclu electoral deoarece ambele partide au dovedit deja că se înțeleg foarte bine la împărțirea puterii și a resurselor publice. Or, în următorii patru ani mai sunt câteva zeci de miliarde de euro de cheltuit din bugetul UE și alte câteva din bugetul național. De ce n-ar continua să o facă în liniștea deplină de până acum? De ce ar strica cineva o construcție de pe urma căreia aproape toată lumea are de câștigat: partide, moguli, servicii? Mai puțin cetățenii, mediul de afaceri și sistemul democratic, dar ei sunt ultimii pe lista priorităților.

Pentru Marcel Ciolacu, liderul PNL este candidatul ideal pentru prezidențiale. Slabe șanse ca Nicolae Ciucă să treacă de turul doi, iar dacă finala se va juca între liderul PSD și candidatul AUR, atunci șansele lui Ciolacu să ajungă la Cotroceni cresc exponențial.

În concluzie, ceea ce vedem azi este operațiunea de salvare a soldatului Ciucă. De văzut dacă butaforia ține până la europarlamentare sau decapitarea are loc abia după.

Vă mai amintiți de Ludovic Orban când întreba, în septembrie 2014, pe o scenă de partid, cu Klaus Iohannis alături: „Cine este generalul pentru care merită să ne sacrificăm fiecare minut, fiecare picătură de energie și fiecare strop de sudoare?”

Ei bine, fix asta este și problema liberalilor azi. Nu mai au general, doar un biet soldat rătăcit în politică, de care nu mai ascultă aproape nimeni. Oricum, civilii de la vârful partidelor aproape că au dispărut.