Ce s-a întâmplat cu investigația despre atelierele de lux din Italia?

A trecut aproape un an de când procurorii italieni au legat Armani și apoi Dior de atelierele clandestine de la periferia Milanului, ca parte a unei investigații care se aștepta să pună sub lupă încă o duzină de branduri de modă. Ca răspuns, oficialii și liderii din industrie s-au grăbit să înăsprească controalele asupra lanțului de aprovizionare de lux, conform BoF.

Este industria luxului scutită de responsabilitate?

În urmă cu aproape un an, procurorii italieni au provocat un șoc în industrie când au legat Armani de ateliere clandestine de la periferia Milanului, ca parte a unei investigații privind abuzurile în lanțurile de aprovizionare ale brandurilor de lux. Câteva luni mai târziu, și Dior a fost menționat.

Ceea ce au descoperit a fost un sistem de exploatare „atât de înrădăcinat și dovedit [încât ar putea] fi considerat parte a unei politici de afaceri mai largi, având exclusiv scopul de a crește profitul”, a declarat procurorul public din Milano în documentele instanței.

Se așteptau investigații suplimentare, cu încă aproximativ o duzină de branduri vizate. Însă, luni mai târziu, nu au fost depuse noi cazuri.

Persoane din interiorul industriei spun că sectorul luxului își intensifică eforturile pentru a aborda o problemă care a fost mult timp trecută cu vederea, iar brandurile par să fi făcut progrese în ceea ce privește supravegherea mai strictă a furnizorilor externi.

O divizie a Armani a fost scoasă de sub supravegherea unui administrator judiciar săptămâna trecută, după ce a demonstrat că a luat măsurile necesare pentru a îmbunătăți controalele lanțului său de aprovizionare. O subsidiară LVMH, responsabilă pentru producerea genților Dior, încă se află în procesul de conformare, acesta începând mai târziu.

Între timp, liderii industriei și oficialii locali au lucrat la stabilirea unui nou protocol pentru regiunea Lombardia, unde se află Milano, despre care spun că va ajuta la prevenirea abuzurilor viitoare.

Însă criticii se tem că măsurile aflate în discuție – voluntare și localizate – nu fac decât să adauge mai multă birocrație, fără a aborda cu adevărat problemele fundamentale din industrie.

„Este dificil de crezut că acțiunea [Parchetului din Milano] a determinat o schimbare generalizată și extinsă într-un timp atât de scurt”, a spus Deborah Lucchetti, coordonatoarea Campagna Abiti Puliti, filiala italiană a grupului pentru drepturile muncitorilor Clean Clothes Campaign. „Măsurile eficiente pentru a stopa exploatarea în acest sector trebuie să fie obligatorii, să prevadă rapoarte publice privind îmbunătățirea reală a condițiilor de muncă și să se aplice întregului lanț de aprovizionare, nu doar unei singure regiuni sau unei singure țări.”

Preluarea controlului

De ani de zile, brandurile de lux au susținut că lanțurile lor de aprovizionare sunt libere de exploatarea muncii, spre deosebire de etichetele de masă, datorită conexiunii lor puternice cu producția italiană. Eticheta „Made in Italy” a fost folosită ca un simbol al calității și măiestriei, justificând prețurile tot mai ridicate și garantând condiții de muncă responsabile.

Însă peisajul manufacturier italian este profund fragmentat. Brandurile mari colaborează de obicei direct cu un număr mic de furnizori, care apoi subcontractează munca după necesitate, ceea ce face dificilă monitorizarea reală a locurilor unde sunt produse bunurile. Decenii de presiune pentru a rămâne competitive pe o piață din ce în ce mai globalizată au dus la apariția unei economii subterane de producători la preț redus. Iar unele branduri de lux, dornice să își crească marjele de profit fără a renunța la aura „Made in Italy”, nu au menținut un control adecvat asupra lanțurilor lor de aprovizionare, potrivit anchetatorilor.

Atât Dior, cât și Armani au susținut anterior că legăturile descoperite de anchetatori între furnizorii lor și subcontractanții chinezi care exploatau muncitori au fost rezultatul unor erori izolate în sisteme altfel robuste de control. Dior a refuzat să comenteze.

Sancțiunile împotriva Armani au fost „din cauza comportamentului a doi dintre numeroșii [furnizori], care, pe lângă faptul că au încălcat codul etic al companiei, au trădat valorile fundamentale ale Grupului Armani, care nu a urmărit niciodată profitul ca scop în sine și nu a renunțat niciodată la respectul pentru muncitori și consumatori”, a declarat compania într-un comunicat.

Astfel de probleme sunt omniprezente în industrie, potrivit procurorilor.

Rapoartele anterioare sugerează că încă aproximativ o duzină de branduri ar putea fi prinse în ancheta italiană.

Anchetatorii au găsit genți Jacquemus printre produsele Armani într-una dintre fabricile percheziționate anul trecut, conform documentelor instanței, deși nu a fost deschis un dosar împotriva acestui brand francez. Jacquemus nu a răspuns la solicitarea de comentarii.

Chiar și fără investigații suplimentare, impactul scandalului a fost resimțit în întreaga industrie, spun sursele.

Brandurile și-au înăsprit sistemele de audit și au impus restricții mai stricte asupra fabricilor pe care furnizorii lor le pot utiliza ca subcontractanți.

„Acest lucru a avut un efect de undă asupra celorlalte branduri. Toate s-au speriat și și-au făcut temele”, a spus Caterina Occhio, consilier în sustenabilitate pentru ONU și companiile de lux și cofondatoare a rețelei de furnizori etici Ethicarei.

Birocrație și retragerea reglementărilor

Schimbările vin într-un moment precar pentru sectorul manufacturier italian. Scăderea pieței de lux a lovit puternic industria, iar producătorii spun că se îneacă deja în birocrație. Peste 3.000 de fabrici de îmbrăcăminte, textile și produse din piele s-au închis anul trecut, potrivit portalului InfoCamere al registrului de afaceri din Italia.

Susținătorii noilor măsuri spun că acestea oferă oportunitatea de a simplifica și eficientiza un sistem din ce în ce mai costisitor și împovărat de standarde concurente și sisteme de audit. Deși are un domeniu de aplicare regional și o natură voluntară, se speră că va crea un precedent pentru extinderea sa la nivel național.

Participarea unor grupuri comerciale cheie, cum ar fi Camera Națională a Modei Italiene (CNMI) și Confindustria Moda, sugerează că adoptarea va fi largă. CNMI și Confindustria Moda au refuzat să comenteze.

„Aceasta nu este doar o altă verificare de audit”, a spus Andrea Sianesi, profesor de management al lanțului de aprovizionare la Universitatea Politehnică din Milano și membru al grupului de lucru pentru protocol. „Obiectivul tuturor este să păstrăm acest proces cât mai simplu posibil.”

Criticii încă se tem că sistemul va adăuga un nou strat de birocrație costisitoare pentru producători, fără a aborda presiunile fundamentale cauzate de cererea brandurilor mari pentru producție mai ieftină și mai rapidă.

„Dacă nu provocăm și schimbăm condițiile economice care împing furnizorii să trișeze, nimic nu se va schimba”, a spus Hakan Karaosman, profesor la Universitatea Cardiff. „Industria luxului trebuie să-și amintească că ceea ce face astăzi va reprezenta moștenirea sa peste 10-20 de ani.”