Ce s-ar întâmpla dacă referendumul local din Capitală ar trece? Propuneri de unificare a primăriilor de sector, zona metropolitană București, 17 orașe într-unul singur

Bucureștiul ar putea trece și prin alte schimbări în administrarea sa, în cazul în care referendumul local pe teme de buget și urbanism va avea succes. Pe lângă discuțiile legate de distribuirea fondurilor și gestionarea urbanismului, întrebările de la viitoarea consultare, subiectul creării unui guvern local unic pentru întreaga capitală a fost dezbătut la o discuție deschisă pe tema referendumului, organizată la sediul USR, la care au participat inițiatorul, respectiv primarul general Nicușor Dan, politicieni – parlamentari și consilieri USR și mediul academic – arhitecți și cadre didactice.

„O primărie, nu șapte” – propunerea lui Alin Apostol

Într-una dintre intervenții, Alin Apostol, secretarul Comisiei de Administrație din Camera Deputaților (USR), a propus o reformă administrativă majoră pentru București care să se producă, ca o consecință a referendumului, în 2025. Apostol consideră că actualul sistem cu șapte primării de sector, care gestionează bugete și strategii separate, este ineficient și fragmentează dezvoltarea orașului. „În 2025, ar trebui să avem o primărie unică și nu șapte, care să stabilească strategia și bugetul pentru întreaga metropolă, iar primăriile de sector să implementeze aceste planuri”, a declarat Apostol. El a adăugat că, în cazul în care referendumul va trece, va fi imposibil pentru parlamentari să ignore voința bucureștenilor, în contextul în care majoritatea populației susține această reformă.

Capitala Poloniei, Varșovia, cu 20 de districte, a fost dată ca exemplu la care poate privi Bucureștiul. Emil Ivănescu, președintele Ordinului Arhitecților din București a menționat că autorizarea în materie de urbanism se face de un aparat centralizat dar comun al districtelor, de un board unde, prin dialog, tehnicul discută cu politicul.

La discuții, primarul general Nicușor Dan s-a plâns de 2 fenomene care duc la fragmentarea Bucureștiului: „Avem, pe de-o parte, gradul uriaș de ilegalitate din sectoare, pe care nu-l verifică nimeni, și a doua chestiune este coerența urbană. Un sector diferă de la unul la altul după cum are ideea primarul de a pune coșuri de gunoi, stații de autobuz și tot felul de elemente urbane. Apoi mai este și chestiunea de protecție a patrimoniului. Dacă primarilor de sector li se solicită demolarea unei clădiri care nu este într-o zonă protejată și are valoare arhitecturală, nu au specialiști pentru a face această evaluare. Multe case puteau fi păstrate și au dispărut deși aveau o valoare.”

Criza bugetară a Capitalei. Nicușor Dan: Bucureștiul nu poate construi un spital mare sau să ia Metroul în subordonare

Legat de alocarea bugetului capitalei, primarul general Nicușor Dan a reamintit care sunt datele bugetare pentru 2023, subliniind că dintr-un buget total de 15 miliarde de lei, Primăria Capitalei a primit doar 6 miliarde, iar sectoarele 9 miliarde. Din acești bani, o mare parte s-a dus către subvenții și cheltuieli administrative, cum ar fi salariile, spitalele și teatrele aflate în subordinea municipalității, ceea ce face imposibilă finanțarea unor proiecte de infrastructură mari sau dezvoltarea orașului.

Nicușor Dan a exemplificat, printre altele, imposibilitatea construirii unui spital mare sau preluarea metroului în subordinea Primăriei Capitalei, din cauza constrângerilor bugetare. „Vă dau exemple de ceea ce nu poate face Bucureștiul cu acești bani: trebuie să construiască un spital mare, nu poate să facă, să ia metroul în subordonare. Ar trebui să avem un bilet unic pentru metrou și transportul de suprafață, dar când am avut discuția cu un singur bilet, de la metrou au spus că noi sunt atașați de cardul cu fâșie magnetică și nu o să renunțăm cât timp metroul e la noi și discuția s-a închis. ELCEN, ca să avem și transport și producție, dacă am avea 1,5 mld l-am cumpăra, nu-i avem, dimpotrivă avem datorii către Termoenergetica care are datorii către ELCEN”, a spus el.

În ceea ce privește transportul public, edilul a precizat că nu există fonduri suficiente nici pentru creșterea frecvenței pe transportul urban sau interurban, deși Bucureștiul are un necesar clar în aceste domenii. „Pe transportul public, necesarul este de 30% pe urban și 100% pe interurban, nu am avut bani să mărim frecvența nici pe urban nici pe interurban.”, a spus Dan.

La dezbaterea despre viitorul administrativ al Capitalei, Nicorel Nicorescu, consilier general USR, a evidențiat criza bugetară cu care se confruntă Bucureștiul. În ciuda faptului că primăria a obținut fonduri europene pentru proiecte de infrastructură, Nicorescu a avertizat că actualul sistem de bugetare nu permite suficiente investiții pentru dezvoltare. „Dacă nu rezolvăm problema finanțării, riscurile de blocare a orașului sunt foarte mari”, a spus Nicorescu, menționând că bugetul disponibil pentru investiții a scăzut cu 1,5 miliarde de lei față de anul trecut. „În fiecare an, marea frustrare este că din bugetul capitalei nu avem decât 250 mil lei să alocăm pentru investiții. Deci este profund defect acest sistem”, a spus el.

Un alt model pentru București: 17 orașe într-unul singur

Cătălin Berescu, membru al Comisiei Tehnice de Urbanism a PMB, și Emil Ivănescu, președintele Ordinului Arhitecților din București, au discutat despre necesitatea unei abordări unificate la nivelul întregii metropole. În acest sens, Berescu a sugerat că întrebarea corectă nu este doar despre cum să gestionăm șapte sectoare separate, ci despre cum să integrăm 17 orașe – inclusiv localitățile periurbane, cum ar fi Otopeni, Bragadiru, și Voluntari – într-o guvernanță metropolitană unitară. „Dacă Bucureștiul își vede de guvernanța lui și Buftea de guvernanța ei, sau dacă malul lacului, dacă Sectorul 2 își vede de malul lui de lac și primarul din Dobroiești își vede de malul lui, atunci este de râsul-plânsul”, a spus el.

Context

Un referendum local în București a fost convocat de primarul general Nicușor Dan pentru a avea loc pe 24 noiembrie , simultan cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Organizarea lui a fost validată de Consiliul General al Muncipiului București, iar în prezent sunt discuții tehnice legate de organizare din partea Autorității Electorale Permanente.

Referendumul privește două teme solicitate de primarul general: împărțirea bugetului între Primăria Capitalei și sectoare și modificarea regimului de autorizare pentru construcții care să fie apanajul Primăriei Capitalei. O a treia întrebare a fost solicitată de PSD pentru a fi finanțate programe pentru limitarea consumului de droguri în școlile din București. Pe această temă, PSD nu a venit cu date suplimentare.

Necesitatea unui referendum a fost adusă în discuție de Nicușor Dan după victoria din alegerile locale din iunie 2024. El a anunțat că al doilea mandat de primar câștigat în București depinde de o schimbare a împărțirii bugetului și a puterii de decizie la nivel de autorizații de construire, și a militat pentru o structură comună a sectoarelor care să emită unitar avizele.