G4Media.ro

Ce se întâmplă cu gunoiul din Sectorul 1 din 11 februarie 2021:…

sursa foto: Romprest

Ce se întâmplă cu gunoiul din Sectorul 1 din 11 februarie 2021: Romprest așteaptă o plată parțială de la primărie ca să continue serviciul de salubritate. Clotilde Armand a declarat război ”mafiei gunoaielor”

Operatorul de salubritate din Sectorul 1, Romprest, va continua serviciul de salubritate din data de 11 februarie 2021, dacă Primăria Sectorului 1 face azi o plată parțială între 10 și 16 milioane de lei, a declarat pentru G4media.ro Sorin Velicu, directorul operațional Romprest. Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a amenințat în repetate rânduri că nu va plăti facturile Romprest, acuzând operatorul că le-ar supraevalua.

La începutul lunii februarie, Romprest a trimis o adresă Consiliului local al Sectorului 1 prin care a anunțat că, din data de 11 februarie 2021, întrerupe serviciul de salubritate din sector, inclusiv colectarea deșeurilor de la populație, dacă Consiliul local al S1 nu adoptă o decizie prin care să valideze oferta companiei privind eșalonarea facturilor de 101 milioane de lei scadente pentru lunile iulie – noiembrie 2020.

Chiar dacă primăria face plata parțială, iar Romprest continuă serviciul de salubritate, operatorul așteaptă în continuare decizia Consiliului local privind plata eșalonată a facturilor restante, a precizat Velicu.

În cadrul comisiei tehnice de mediere, Romprest a propus încă din 25 ianuarie eșalonarea datoriei pe 8 luni, cu o perioadă de grație de 3 luni, și reducerea costurilor pentru primărie cu 20 la sută pentru următoarele 6 luni, prin reducerea frecvenței serviciilor de curățenie pe străzi.

Potrivit directorului operațional al Romprest, Sorin Velicu, reducerea frecvenței privind curățenia înseamnă că, pe anumite străzi, compania va mătura doar o dată, nu de două ori pe săptămână. Se va renunța, astfel, la măturatul de duminică. Stropirea străzilor nu se va mai face în lunile aprilie, mai și iunie, iar spălarea carosabilului se va face doar în aprilie, luna curățeniei. În plus, răzuirea rigolelor, care se face în aprilie, nu se va mai factura de către companie, la fel și așteptarea utilajelor la deszăpezire.

Aceasta înseamnă o reducere a facturilor anuale emise către primărie cu mai mult de 40 de milioane de lei, de la 239 de milioane de lei anual la 196,5 de milioane de lei pe an, a explicat Velicu pentru G4media.ro.

În plus, compania a propus introducerea unei taxe de minim 100 de lei pentru firmele generatoare de deșeuri din sector. Potrivit lui Velicu, dintre cele 32.000 de firme active în S1, doar 4500 au contracte cu operatorul de salubritate. Restul aruncă gunoiul la ghenele blocurilor sau pe stradă în așa zisele depozite necontrolate, care reprezinta în jur de 2000 de tone pe an. Pentru acest serviciu, primăria plătește în jur de 50 de milioane de lei pe an, bani pe care primăria i-ar economisi dacă ar introduce o astfel de taxă de salubritate pentru firme, a explicat Velicu.

De ce este Primăria Sectorului 1 în război cu ”Mafia gunoaielor”, așa cum s-a exprimat primarul Clotilde Armand. În litigiu este suma de 101 milioane de lei reprezentând facturi scadente pentru lunile iulie – noiembrie 2020, a explicat G4media.ro directorul Romprest Sorin Velicu. 51 de milioane reprezintă doar factura pentru spălatul carosabilului și al trotuarelor în contextul pandemiei.

80 de milioane de lei din această sumă sunt deja în procedură de executare silită în mai multe dosare. Potrivit portalului Judecătoriei Sectorului 1, în unele dosare, instanța a încuviințat executarea silită, într-un caz, nu.

La suma scadentă de 101 milioane de lei se vor adăuga facturile din decembrie 2020 și ianuarie 2021, în jur de 16 milioane de lei pe lună, adică 32 de milioane de lei, a explicat Velicu.

Primarul Clotilde Armand a reclamat în mai multe rânduri că operatorul de salubritate emite facturi umflate. ”Sectorul 1 plăteşte servicii de salubrizare şi de 10 ori mai scumpe faţă de restul ţării. Primăria Sectorului 1 nu este robinet cu bani pentru offshore-ul lor transpartinic. Cu mine nu le mai merge”, a declarat primarul Armand într-un comunicat de presă din 7 februarie 2021.

Primarul a solicitat operatorului să pună la dispoziţie toate datele GPS pentru a putea determina volumul exact al serviciilor prestate. Primăria invocă mai multe nereguli constatate printr-un raport al Poliției locale din decembrie 2020. Raportul a fost contestat însă în instanță de compania Romprest, potrivit portalului Judecătoriei Sectorului 1.

Potrivit reprezentanților primăriei, dar și ai Romprest, printre activitățile de salubritate suspectate de primărie că ar fi facturate la supra-preț se numără:

* măturarea străzilor dus-întors, inclusiv pe străzi cu sens unic, deși s-ar fi prestat doar dus.

”Putem trece și peste faptul că am început să verificăm facturile emise de firma de salubrizare și am găsit, analizând aparatele GPS ale mașinilor, că serviciile facturate nu au fost prestate?!”, scria primarul Armand pe Facebook pe 8 decembrie 2020.

”Nu scrie în contract să decontăm pe GPS”, a declarat Sorin Velicu, directorul operațional Romprest. ”În multe cazuri, noi măturăm manual, ceea ce e mai scump, și facturăm la tarif de măturat mecanziat”.

Velicu a admis că, de multe ori, utilajele de salubritate ale companiei realizează măturat mecanizat doar ”dus”, nu și ”întors” din pricina mașinilor parcate pe carosabil, însă a precizat că măturatul ”întors” se face manual, serviciu care este oricum mai scump decât măturatul mecanizat și se facturează ca și cum ar fi mecanizat.

* răzuirea rigolelor

* spălatul străzilor în contextul pandemiei. Potrivit hotnews.ro, spre exemplu, în martie anul trecut, Romprest a facturat servicii de spălare a carosabilului pentru 12 kilometri pătrați în condițiile în care Sectorul 1 are o suprafață de 67.5 km2, cu 1125 de străzi și bulevarde.

Spălatul carosabilului ziua ar fi costat 373.000 de lei pentru 1,5 milioane m2, iar spălatul carosabilului noaptea ar fi costat 1,1 milioane de lei pentru 4,6 milioane m2.

* ridicarea și transportul depozitelor de deșeuri necontrolate (ce aruncă lumea pe stradă). Spre exemplu, în martie anul trecut, Romprest ar fi facturat 1,2 milioane de lei pentru această activitate.

În plus, primarul Clotilde Armand a reclamat majorarea din 2019 a tarifelor practicate de Romprest și susține că există un dosar la DNA privind exact acest lucru, la care s-ar fi adăugat și plângerea penală a primăriei. DNA nu a confirmat, dar nici infirmat existența acestei anchete, invocând confidențialitatea investigațiilor DNA.

”Putem trece peste decizia Curții de Conturi care a decis că tarifele pentru serviciul de salubrizare au crescut ilegal, putem trece peste faptul că nu avem buget votat și alocat pentru aceste facturi și nu putem face rectificarea bugetară din cauza deficitului de 1 miliard de lei, putem trece peste dosarul de la DNA privind creșterea nelegală a tarifelor”, a afirmat ironic primarul Clotilde Armand, pe Facebook, pe 7 decembrie 2020, după ce primarul general Nicușor Dan a afirmat că facturile Romprest trebuie achitate până se elucidează dacă au fost sau nu emise nelegal sau umflate.

Pe de altă parte, directorul operațional Romprest, Sorin Velicu, susține că firma nu facturează salubritatea podurilor și rampelor din Sectorul 1, precum pasajele supraterane Basarab sau Grant, pentru simplul fapt că suprafața acestora nu este măsurată exact de către primărie. Velicu susține că operatorul de salubritate prestează pur și simpu gratis acest serviciu de curățenie a podurilor.

Velicu se plânge că firma nu mai are bani de salarii și pentru plata furnizorilor. Vineri, cei 2992 de angajați ai Romprest ar putea să nu își primească salariile dacă primăria nu plătește. El spune că, în următoarele 6 luni, 280 de angajați ai Romprest, măturători și încărcători, vor fi concediați din pricina reducerii contractului cu primăria.

Cum s-a ajuns la contractul de 25 de ani încheiat între Romprest și Primăria Sectorului 1. Contractul a fost încheiat în 2008, în madantul fostului primar PNL de sector, Andrei Chiliman. Din 2008, prețul serviciilor Romprest a fost majorat de două ori, ultima dată în iunie 2019, în mandatul fostului primar Daniel Tudorache, printr-o hotărâre de consiliu local.

Prețul pentru măturatul manual al trotuarelor a crescut de la 6,09 lei, fără TVA, pentru 100 de metri pătrați la 8,17 lei/100/mp, prețul măturatului mecanic a scăzut de la 5,27 lei pe 100 mp la 4,67 de lei, iar spălatul carosabilului și al trotuarelor a crescut de la 9,98 de lei la 24,02 lei pentru o sută de metri pătrați.

Cine sunt acționarii Romprest. Potrivit portalului Confidas, structura acționariatului Romprest Service este următoarea, în acest moment:

DETACO LTD (Canada) – 42.69 %

EUROPREST INVEST SRL (România) – 30 %

PREMIUM MANAGEMENT TEAM SRL (România) – 13.76 %

SC COMPANIA NAŢIONALĂ AEROPORTURI BUCUREŞTI SA (România) – 10 %

FIRSTCOM LLC (SUA) – 3.54 %

Detaco LTD Canada este deținută de compania românească Magnum International Consulting, al cărei unic acționar este Paul-Cătălin Ionescu-Păcuraru, fiul de 27 de ani al lui Maricel Păcuraru, patronul Realitatea PLUS. Păcuraru jr. a preluat acțiunile Detaco LTD Canada de la Alexandru Cosmin Walter, fiul fostului patron, Florian Walter (fost Bucșă, decedat în 2019, fin al fostului ministru PSD al Transporturilor, Miron Mirea).

În schimb, companiile Europrest Invest și Premium Management Team sunt deținute de Andrei-Mihai Drăcea, un cetățean român născut la Moscova în 1966, cu afaceri cu statul în domeniul sănătății. Drăcea controlează, așadar, 43,76% din Romprest.

Este pachetul de acțiuni la Romprest preluat în 2014 de la fondul de investiții 3i Group PLC de către oamenii de afaceri Dragoș Dobrescu, zis Milionarul fără chip, și Radu Budeanu, patronul CanCan și Gândul, ambii membri ai grupului de la Monaco. Dobrescu a preluat 30 la sută din acțiunile Romprest prin firma Europrest Invest SRL, iar Budeanu, 13,76%, prin Premium Management Team.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, în octombrie 2010, Dragoș Dobrescu a vândut 99,9% din Europrest Invest către Energymixx Europe – S.A. În februarie 2017, Energymixx Europe – S.A. (redenumită Europrest S.A.) i-a cedat firma Europrest Invest lui Andrei-Mihai Drăcea.

În august anul trecut, Drăcea a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni la Premium Management Team de la Radu Budeanu. Așadar, acum, Drăcea controlează 43,76 la sută din Romprest. De menționat că administrator la Europrest Invest este Bogdan Adimi, fost șofer si paparazzo, actual vicepreședinte al CA al Romprest și director adjunct.

Orlando Valache era membru în CA al Romprest și administrator al operatorului de salubritate din partea Premium Management Team pe când această firmă era deținută de Radu Budeanu.

Și în fine, acționarul minoritar Firstcom LLC din SUA este reprezentat de Marian Măgureanu, alt administrator al Romprest, fiul fostului director al SRI post-decembrist, Virgil Măgureanu.

De observat că, în acest moment, nici una dintre grupările care dețin Romprest – Păcuraru vs Drăcea – nu deține pachetul de control în companie. Orice decizie majoră în operatorul de salubritate ar trebui arbitrată de Compania Națională Aeroporturi București SA, companie controlată de Ministerul Transporturilor (80% din acțiuni).

Istoricul Romprest. Potrivit documentelor firmei publicate în Monitorul oficial, Romprest a fost fondată în anii 2000 de către Elena și Alexandru Cristian Barabancea, Stoica Spirea-Daniel şi Rodica și Octavian Borţoi, cu toții din București, locuind la bloc.

Pe Elena Barabancea o întâlnim acum în poziția de director adjunct al Companiei Municipale Eco Igienizare, printre alți oameni proveniți de la Primăria Voluntari, condusă de Florentin Pandele, soțul fostului primar general PSD Gabriela Firea.

În august 2001, fondatorii Romprest au vândut acțiunile către mai multe firme printre care Viva România, deținută de Florian Walter (fost Bucșă, finul ministrului PSD de atunci al Transporturilor, Miron Mitrea).

În octombrie 2001, în acționariatul Romprest intră cu 10 % Compania Națională Aeroporturi București SA, controlată de Ministerul Transporturilor, condus pe atunci de Miron Mitrea.

În anii următori printre acționarii Romprest îi regăsim și pe Cristi Borcea de la Dinamo sau Stelică Barna, fostul consilier general PSD care și-a trădat partidul și a votat în favoarea primarului general Traian Băsescu pentru construcția pasajului Basarab.

În 2008, anul semnării contractului pe 25 de ani cu primăria liberalului Andrei Chiliman, Romprest era deținută de compania canadiană Detaco Ltd (controlată de Florian Walter), cu 60 %, de Compania Aeroporturi, cu 10 % și de către fondul de investiții 3i GROUP PLC, cu 30 %.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR. 

Foto: Romprest

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

13 comentarii

  1. Ce ofera Romprest e infim. Primaria are pe masa contracte de sub 100 mil la servicii comparabile cu cele actuale. Deci nu, Clotilde nu va accepta reducere de 40 mil euro. Asteptarile sunt de 100 mil euro reducere.

  2. Doamnă Primar Armand,
    Forța fie cu dvs in războiul pe care-l duceți cu orcile Romprest-ului !
    Hough!

  3. Lucrez in domeniul privat in gestiune deseurilor de 20 ani. Nu sunt salubrist, din contra am razboi in fiecare zi cu salubristii.
    Dar:
    1. tariful practicat de Romprest este un tarif su 15-20% sub tariful practicat in celelalte sectoare.
    2. Populatia trebuie sa intelega ca gunoiul costa! Si colectarea, tratarea -daca vreti sa se faca- si depozitarea costa al dracului de mult.
    3. Un tarif corect, pentru colectarea in 2 fractii -uscat/umed este de 8-9 euro/persoana/luna.
    4. Cel mai ticalos om care a adus prejudicii imense sistemului de gestionare a deseurilor in S1 a fost si este primarul Tudorache care a transmis mesajul populatiei ca primaria poate suporta din alte venituri costul cu gestionarea deseurilor. Pentru asta eu l-as spanzura de limba pe Tudorache si l-as duce o saptamana in groapa de la Vidra sau Iridex sa vada efectele prostiei lui.
    5. Nu imi place madam Armand, nu imi place USR.ul dar aici are dreptate: Nu are de unde plati salubritatea daca oamenii din S1 nu o platesc.
    6. Toata Europa stie ca Veolia vrea sa intre in Romania, va veni, va face un incinerator in S1 pe banii lor (de fapt va plati in rate pe zece -douazeci ani) unul din cele 4 incineratoare din Franta care stau in depozite ptr ca Franta a modificat masurile de securitate privind emisiile si nici unul nu se califica.
    7. Stimati lcetateni din S1; o sa platiti undeva la 12-15 euro/persoana/luna si o sa aveti si incinerator care nu respecta conditiile de emisii in Franta in S1.
    SUCCES!

    • Mulțumim pentru punerea în temă total dezinteresată, cum altfel? Văd că știi deja ce incinerator o să ne cumpere doamna și că o să plătim o căciulă de bani pentru gunoi. Dar dacă tot ești în domeniu, spune-mi, te rog, și cât costă 100 mp măturat manual în fapt, nu pe hârtie, adică la 2-3 luni în loc de două ori/săpt. Care este raportul între curățenia făcută pe hârtie (în contracte) și cea efectivă?
      De asemenea, dacă știi, de ce pe străzile secundare se mătură îndeosebi duminica și dacă se plătește spor pentru lucru în afara programului?

    • Kaltz-ule. Daca tot te pricepi te rog să-mi explici de ce în orașul german în care trăiesc de 34 de ani străzile se matură și se spală doar de 2 ori pe an?

    • @kaltz: Încă una apropo de taxa aia de 12-15 euro pe care zici că o s-o plătim. Uite aici un articol din care reiese că în București taxa e de 11,7 lei/lună (deci cam de 5 ori mai puțin): https://www.zf.ro/eveniment/taxe-de-trei-ori-mai-mari-fata-de-bucuresti-cluj-napoca-sau-iasi-19851816
      Chiar și în Sibiu, unde se pare că e cea mai mare din țară, ea nu depășește 7-8 euro pe gospodărie (nu pe persoană).

  4. Deci dacă până acum vedeam măturători la poarta mea o dată la 2 luni, în loc de două ori pe săptămână, de acum o să îi văd de 3 ori pe an. În plus, de multe ori nici nu îți dădeai seama că au trecut pe acolo.

  5. Comportament tipic de beneficiar nesimtit. Bati palma cu el, iti faci treaba si apoi nu te plateste.
    Ideea este ca legea prevede pedepse cu amenda si parca si inchisoare daca nu platesti facturile cu rea vointa.
    Nu inteleg, sa ceara in instanta rezilierea contractului. Clauzele abuzive sigur vor fi desfintate, si poate si contractul. Sigur se va maleabiliza si Romprest.
    Pana atunci madam face doar circ ieftin.
    Rusine Clotilde!

    • Ionele, de ce am eu impresia că ai interese de băiat care da cu matura odată pe luna și vrea să fie plătit de 8 ori mai mult? Asta da nesimțire.

    • Dobi: ori pupi in … pe bani ori esti analfabet/a functional. Sa ii dea in judecata, si sa ii plateasca conform contract. Il respecta- sa platesca, nu sa rezilieze contractul. Sa lase nesimtirea tipica celui ce are de dat bani la noi. Ce ar fi sa nu iti iei si tu banii, ca nu vrea ea?

  6. Clotilde daca crede că are dreptate ar trebui sa și-o caute în instanță nu cu mahalagisme pe feisbuc.Dar intenția ei este de a aduce firma franceza Veolia, apoi sa vezi afaceri.A făcut o grămadă de bani cu studiile de fezabilitate de la Bechtel, așa că nu e chiar Alba că Zăpada.