Ce se întâmplă dacă se opreşte tranzitul gazului rusesc prin Ucraina? Transnistria ar putea fi afectată

Luptele grele din apropierea oraşului rus Sudja, pe unde gazul rusesc ajunge în Ucraina, au stârnit îngrijorări cu privire la oprirea bruscă a fluxurilor de tranzit prin Ucraina înainte de expirarea unui acord pe cinci ani cu Gazprom, relatează Reuters, citată de News.ro. Una dintre regiunile care ar putea fi afectate este Transnistria, controlată de regimul separatist pro-rus.

Ruta de tranzit a gazelor prin Ucraina permite Rusiei să exporte gaze către Europa. Acordul de tranzit urmează să expire la sfârşitul anului, iar Kievul a declarat anterior că nu intenţionează să îl reînnoiască sau să îl prelungească.

Potrivit operatorului ucrainean de conducte de gaze, tranzitul de gaze ruseşti prin Ucraina către Europa a scăzut cu 28,5%, la 14,65 miliarde de metri cubi (bcm) anul trecut, de la 20,5 bcm în 2022.

Rusia a declarat că duce lupte intense împotriva forţelor ucrainene care au pătruns pe teritoriul său pe la graniţa de sud, în apropiere de un important nod de transport al gazelor naturale, la Sudja.

Două bloguri militare ruseşti au afirmat, fără a furniza dovezi, că forţele ucrainene au capturat o instalaţie de măsurare a gazelor la Sudja, prin care trece gazul natural rusesc, ceea ce creşte riscul unei opriri mai bruşte a fluxurilor prin conductele din Ucraina, au explicat analiştii de la ING.

Pentru moment, Gazprom a declarat că va continua joi să transporte gaze prin Ucraina, iar operatorul ucrainean de tranzit al gazelor a declarat, de asemenea, că operaţiunile continuă în mod normal.

Dar există riscul ca Gazprom să folosească luptele ca o scuză pentru a reduce fluxurile, a declarat James Waddell, şeful departamentului european pentru gaze şi GNL al companiei de consultanţă Energy Aspects.

Operatorul sistemului de gaze al Ucrainei a declarat forţă majoră prin celălalt punct de intrare al rutei de tranzit, Sohranivka, şi a oprit fluxurile în 2022, citând „interferenţa forţelor de ocupaţie în procesele tehnice”.

Acesta este un motiv mai probabil pentru oprirea fluxurilor decât deteriorarea colaterală sau intenţionată a conductelor, a spus Waddell.

CE ŢĂRI PRIMESC GAZ PE ACEASTĂ RUTĂ?

Majoritatea ţărilor UE şi-au redus dependenţa de gazul rusesc ca urmare a invaziei din Ucraina. Printre principalii foşti destinatari de gaze ruseşti transportate prin Ucraina se numără Austria, Slovacia, Italia, Ungaria, Croaţia, Slovenia şi Moldova.

Austria încă primeşte cea mai mare parte a gazului său prin Ucraina, în timp ce alte ţări şi-au diversificat sursele şi au luat măsuri pentru a reduce cererea.

Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, şi-a procurat anul trecut tot gazul de pe pieţele europene, lăsând gazul disponibil de la Gazprom pentru regiunea sa separatistă din est, Transnistria.

Importurile Croaţiei sunt în prezent minime, iar cele ale Sloveniei au scăzut aproape de zero, după ce contractul principalului său furnizor de gaze, Geoplin, cu Gazprom s-a încheiat anul trecut, se arată într-un studiu realizat de Centrul pentru Politica Globală de Energie de la Universitatea Columbia.

CUM POATE FI ÎNLOCUIT GAZUL PRIN UCRAINA?

Comisia Europeană a declarat la începutul acestui an că există surse alternative de aprovizionare.

Austria poate importa din Italia şi Germania, iar companiile sale de utilităţi au declarat că au luat măsuri de precauţie în cazul în care aprovizionarea cu gaz rusesc se opreşte.

Ungaria se bazează pe gazul rusesc de pe o rută alternativă: conducta TurkStream, iar Slovenia îşi obţine gazul din Algeria şi din alte surse.

Italia primeşte cea mai mare parte a gazului său pe o rută care facilitează importurile de gaz azer şi din Algeria.

EXISTĂ ALTE OPŢIUNI LA TRANZITUL PRIN UCRAINA?

Furnizorul slovac de gaze SPP a declarat că un consorţiu de cumpărători europeni de gaze ar putea prelua gazele de la graniţa dintre Rusia şi Ucraina atunci când expiră contractul de tranzit, dar nu este clar cum ar putea funcţiona acest lucru.

O altă opţiune este ca Gazprom să furnizeze o parte din gaz pe o altă rută, de exemplu prin TurkStream, Bulgaria, Serbia sau Ungaria. Cu toate acestea, capacitatea prin aceste rute este limitată, a declarat SPP pentru Reuters.

UE şi Ucraina au cerut, de asemenea, Azerbaidjanului să faciliteze discuţiile cu Rusia pentru un acord de tranzit al gazelor, a declarat pentru Reuters un consilier prezidenţial azer, care a refuzat să ofere detalii suplimentare. UE a încercat să îşi diversifice importurile de gaze şi a semnat un acord pentru dublarea importurilor de gaze azere la cel puţin 20 de miliarde de metri cubi pe an până în 2027, dar consilierul a declarat că infrastructura şi finanţarea nu au fost încă create pentru a facilita această extindere.

Cu toate acestea, având în vedere că consumul intern azer va creşte, analiştii de la Energy Aspects au declarat că văd doar aproximativ 1,7 miliarde de metri cubi disponibili pentru exporturi suplimentare şi există, de asemenea, puţine capacităţi neutilizate pentru a introduce gazul în Europa.

CÂT DE MULT VA PIERDE GAZPROM?

Rusia ar putea pierde aproximativ 4,5 miliarde de dolari pe an dacă exporturile se opresc, pe baza unui preţ mediu estimat al gazului către Europa de 320 de dolari pe 1.000 de metri cubi în 2025. Exporturile sale zilnice prin Ucraina către Europa se ridică în prezent la peste 40 de milioane de metri cubi, conform datelor Gazprom.