Ce soluții are Vestul la agresiunea Rusiei din Marea Azov: anularea Nord Stream 2, armament pentru Ucraina sau embargo total împotriva petrolului rusesc

Nu e nevoie ca NATO să intervină în conflictul dintre Rusia și Ucraina din Marea Azov, căci înghețarea proiectului Nord Stream 2 sau impunerea unui embargou asupra produselor provenite din porturile rusești ar trebui să fie suficiente pentru a răspunde agresiunii Moscovei, e de părere unul dintre cei mai cunoscuți ziariști americani specializați în Rusia și Uniunea Sovietică.

David Satter, care a fost expulzat din Rusia în 2013 și este un critic constant al președintelui Vladimir Putin, a declarat pentru G4Media.ro că incidentul de securitate din urmă cu câteva zile, când trei nave ucrainene au fost capturate de forțele militare ruse în Strâmtoarea Kerci, care face legătura între Marea Neagră și Marea Azov, este „o provocare evidentă din partea Rusiei.” Satter nu crede că e necesară intervenția NATO, așa cum a solicitat recent președintele ucrainean Petro Poroșenko, afirmând că sancțiunile economice ar fi mult mai indicate. Opinia lui Satter este susținută și de alți analiști occidentali și ucrainieni, care avansează diferite soluții la criza din regiune.

Rugat de G4Media.ro să comenteze incidentul de duminică din regiune, David Satter a afirmat următoarele:

„Cred că aceasta este o provocare evidentă din partea Rusiei. Chiar și după confiscarea Crimeei în 2014, navele ucrainene au tranzitat pașnic Strâmtoarea Kerci, în drum spre porturile ucrainene din Marea Azov.

Aceasta (agresiunea Rusiei) este, de asemenea, o amenințare la adresa transportului maritim mondial, deoarece Strâmtoarea Kerci nu este singurul punct de trecere ce ar putea fi blocat pentru transportul maritim din lume. Și Rusia depinde de libertatea de navigație, pentru a evita, de exemplu, să fie blocată în Marea Neagră.

Atacul asupra navelor ucrainene ar putea fi o încercare de a spori tensiunea internă în Ucraina, înainte de alegerile din această țară, dar astfel de atacuri afectează elementele pro-ruse din Ucraina. Este, cel mai probabil, o modalitate de a demonstra că Rusia stabilește regulile pentru transportul maritim și va fi singura putere care le va interpreta. Acesta este un alt mod de a pune presiune asupra Ucrainei și de a continua războiul în estul Ucrainei prin alte mijloace.

În măsura în care afectează legea mării, această (agresiune) necesită cel mai puternic răspuns occidental posibil.”

Întrebat dacă răspunsul Occidentului ar presupune o implicare a NATO, așa cum a sugerat Poroșenko, Satter a afirmat că nu este nevoie de o astfel de intervenție. „O înghețare a proiectului Nord Stream 2 sau impunerea unui embargo asupra produselor provenite dintr-un port rusesc ar trebui să fie suficiente pentru a răspunde agresiunii Rusiei”.

Cum s-a ajuns aici

Duminica trecută, în urma unui incident armat fără precedent, Marina rusă a capturat trei nave ucrainene. Navele – două vedete blindate, Berdiansk şi Nikopol, şi remorcherul Iani Kapu – încercau să între din Marea Neagră în Strâmtoarea Kerci, care desparte Crimeea de Rusia şi marchează accesul în Marea Azov. Din totalul de 23 de militari de la bord, şase au fost răniţi, dintre care doi grav, potrivit armatei ucrainene.

Ulterior, Rada Supremă de la Kiev a aprobat introducerea legii marțiale pe o durată de 30 de zile în zona limitrofă Mării Azov și a regiunilor de la granița cu Rusia, precum și la granița cu Transnistria.

Joi, într-un interviu acordat ziarului german Bild, președintele Poroșenko a cerut NATO – alianță din care Ucraina nu face parte, dar cu care cooperează intens – să trimită nave de război în Marea Azov: „Sperăm ca în cadrul NATO, statele sunt acum gata să-și mute navele în Marea Azov pentru a ajuta Ucraina și a asigura securitatea”.

Poroșenko a afirmat că este îngrijorat de faptul că Moscova planifică o nouă ofensivă terestră pentru a anexa și mai mult teritoriu ucrainean și că Putin nu vrea altceva, decât „să ocupe” Marea Azov. „Ca împărat rus, așa cum se vede el, imperiul său nu poate funcționa fără Ucraina, el ne vede ca o colonie,” a afirmat liderul de la Kiev despre președintele rus.

De partea ei, Moscova a acuzat Ucraina pentru incidentul de duminică, susținând că navele ucrainene nu au furnizat notificări de tranzit adecvate, acuzații pe care Kievul și statele occidentale le-au respins ca fiind false. În plus, Putin l-a acuzat pe Poroșenko că a creat „provocarea” navală pentru a-și îmbunătăți rata de popularitate, înainte de alegerile din 2019 din Ucraina.

În acest moment, liderul de la Kiev este cotat cu 9-10% din opțiunile de vot.

Soluții

Până în prezent, mai multe cancelarii occidentale au condamnat atacului Rusiei asupra navelor ucrainene, dar nu au luat nicio măsură pentru a sancționa Moscova. Doar președintele american Donald Trump a anunțat că anulează o întâlnire pe care o avea planificată cu președintele Rusiei, în cadrul reuniunii G20 din Argentina.

Și, totuși, care ar putea fi măsurile luate de NATO și/sau de comunitatea internațională ca răspuns la agresiunea Rusiei? Iată câteva dintre ele, așa cum au fost descrise de diferiți experți și analiști în ultimele zile:

Este puțin probabil că vasele NATO vor fi trimise în Marea Azov, căci acest lucru riscă să ducă la o escaladare periculoasă a situației. Impedimentele de ordin politic, diplomatic și chiar practic ar fi foarte mari (în unele zone de exemplu, adâncimea relativ scăzută a Marii Azov ar putea reprezenta o problemă pentru vasele mari ale NATO). Mai mult, conform tratatului maritim dintre Rusia și Ucraina, vasele terțe invitate de una dintre părți trebuie să primească acordul celeilalte tabere. E greu de crezut că Rusia va fi de acord cu acest lucru.

Alianța occidentală ar putea, însă, să-și intensifice prezența și misiunile navale în Marea Neagră (invitând alături de ea nave din Ucraina și Georgia). În plus, avioanele NATO ar putea să-și crească numărul de misiuni nu doar în Marea Neagră, ci chiar în zona Strâmtorii Kerci.

Intensificarea ajutorului militar către Ucraina. Anul trecut, președintele Trump a anulat o decizie a administrației Obama de a opri furnizarea de arme letale Ucrainei. De atunci, administrația SUA a intensificat transporturile de arme către Kiev. În luna mai, Washingtonul a vândut Ucrainei un sistem de rachete de tip Javelin, făcând astfel mai dificil pentru Rusia să lanseze o ofensivă militară serioasă. În acest context, continuarea întăririi militare a Ucrainei este esențială, inclusiv prin desfășurarea mai multor instructori și consilieri care să pregătească forțele de la Kiev, trimiterea de radare și de rachete, precum și vânzarea de tehnologie militară modernă din Occident.

Impunerea de sancțiuni împotriva Moscovei. În cadrul Uniunii Europene, de exemplu, Polonia, statele baltice și Marea Britanie au declarat că doresc noi sancțiuni împotriva Rusiei, în timp ce Germania și Franța au afirmat că vor detensionarea situației. La rândul lor, unii politicieni și experți americani au vorbit de impunerea unor sancțiuni imediate împotriva Moscovei și au sugerat chiar ruperea legăturilor diplomatice, dezinvitarea Rusiei de la înâlnirile G20 și interzicerea zborului oricăror avioane rusești prin spațiul aerian al tuturor țărilor NATO.

Între sancțiunile financiare, eliminarea Rusiei din sistemul financiar bancar SWIFT a fost și ea menționată, la fel cum a fost pomenită și impunerea unui embargo împotriva petrolului și gazului rusesc. Nu este exclusă nici sancționarea uneia dintre băncile ruse mari, apropiate de Kremlin, precum Sberbank, VTB sau Gazprombank.

Unele voci cer Ucrainei să impună un regim de vize mai strict împotriva rușilor, un embargo total al produselor din Rusia și ruperea Tratatului Mării Azov, semnat cu Moscova în 2003. Țările UE și NATO ar trebui să interzică accesul în porturile lor al oricărei nave plecată din porturile rusești de la Marea Azov și Marea Neagră.

Suspendarea sau anularea conductei Nord Stream 2. Rusia vrea să folosească acest proiect pentru a exporta gaz natural în Germania prin două conducte aflate sub Marea Baltică. Ucraina, care în acest moment reprezintă una dintre rutele de tranzit majore pentru gazul rusesc ce ajunge în Europa, va fi marele perdant (aşa cum va fi şi Polonia). Washingtonul se opune acestui plan care are ramificaţii geopolitice uriaşe – Kievul şi Varşovia sunt aliaţi-cheie ai Americii în regiune – şi care va creşte dependenţa Europei de resursele energetice ale Rusiei. Ar fi o lovitura majoră pentru Rusia.

Declararea cât mai rapidă a Ucrainei drept membru cu drepturi depline al NATO.

Surse: BBC, Stripes, Reuters, Atlantic Council, Deutsche Welle, Newsweek, The Week