Ce știm până acum despre presupusa implicare a Rusiei în alegerile prezidențiale: SIE a lansat tema, SRI nu are date certe cu privire la atacatorul care a vizat sistemele IT, parchetele nu au lansat public nici o informație, MAE nu a convocat ambasadorul rus
La o săptămână de la anularea alegerilor prezidențiale, autoritățile române nu au prezentat public nici o probă a implicării Rusiei sau altui stat în procesul electoral, iar Ministerul de Externe nu a informat public despre vreun protest oficial față de Rusia. CCR a fundamentat anularea alegerilor pe informațiile desecretizate ale serviciilor și a invocat ”ingerința unor entități statale sau non-statale”. Parchetul General și DIICOT au început dosare legate de campania electorală, dar nu au comunicat vreo informație despre eventualul amestec al Rusiei. În schimb, câteva investigații de presă au indicat legături cu Rusia.
- Ce știm de la servicii? SIE e singura instituție care a vorbit explicit de Rusia. ”România – alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creștere la Kremlin pentru a influența (cel puțin) mood-ul și agenda în societatea românească în context electoral”, a scris SIE în informarea desecretizată. Ministerul Afacerilor Interne nu a identificat Rusia sau alt actor statal drept ca fiind implicate în campania lui Călin Georgescu, dar a arătat unele similitudini între campania acestui și campania candidatului pro-rus din Republica Moldova, Aleksandr Stoianoglo. SRI a scris despre ”acțiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral, găzduite de AEP și STS”, dar a adăugat că ”nu deţinem date certe cu privire la atacator”.
- Aceasta este fotografia de moment în cazul presupusei implicări a Rusiei în alegerile din România, pe baza informațiilor publice. Pe măsură ce anchetele procurorilor avansează e posibil să apară date suplimentare
- De remarcat că secretarul de Stat al SUA Antony Blinken a vorbit în 5 decembrie despre presupuse interfențe rusești, dar a citat autoritățile românești, nu a spus că SUA au propriile dovezi în acest sens: ”În Moldova, OSCE a afirmat că scrutinul a fost bine administrat, în ciuda interferențelor rusești, iar acum autoritățile române au dezvăluit un efort rusesc – de amploare și bine finanțat – de a influența recentele alegeri prezidențiale, contrar standardelor OSCE”, a declarat Antony J. Blinken la un summit OSCE.
După ce serviciile au desecretizat documentele, DIICOT a anunțat un dosar care privește ”infracțiuni de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, tentativă la infracțiunea de perturbarea funcționării sistemelor informatice și tentativă la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic”. În comunicarea publică a DIICOT nu e menționată nici Rusia, nici vreun alt ”actor statal”.
Parchetul General a deschis un dosar care privește doi presupuși asociați ai lui Călin Georgescu – Horațiu Potra și Eugen Sechila, fără a comunica public despre vreo legătură cu Rusia sau alt actor statal.
Instanța a decis control judiciar în cazul lui Horațiu Potra, după ce procurorii ceruseră arest preventiv. El este șeful unei grupări de mercenari și al unei firme de pază și protecție și a fost reținut pentru posesie ilegală de arme. Potra i-a furnizat lui Călin Georgescu paza în ultima perioadă.
Nici Ministerul Afacerilor Externe nu a avut vreo reacție publică legată de Rusia sau de alt stat, așa cum obișnuiește în cazurile în care există vreo dovadă clară a unei acțiuni ostile. MAE a emis în 5 decembrie un comunicat în care a denunțat ”interferențe și manipulări străine fără precedent”, dar nu l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a-i înmâna o notă oficială de protest. Așa s-a întâmplat de exemplu în Republica Moldova, unde ambasadorul Rusiei a fost convocat de urgență după ce autoritățile de la Chișinău au arestat zeci de persoane acuzate că au fost dirijate de vectori ai Rusiei pentru a vota candidatul pro-rus.
În schimb, mai multe publicații au scris despre legături între campania lui Călin Georgescu și actori din spațiul public rus ori despre similitudini cu campania candidatului pro-rus Alexandr Stoianoglo din Republica Moldova.
G4Media și Ziarul de Gardă au arătat modalități de lucru similare pentru promovarea lui Călin Georgescu în România și a candidatului pro-rus Alexandr Stoianoglo în Moldova. Rețeaua lui Ilan Șor, întreținută cu bani de la Moscova, pentru candidatul Alexandr Stoianoglo, a fost coordonată pe Telegram, la fel ca cea a candidatului Călin Georgescu. Vezi aici mai multe detalii. Reamintim că G4Media și ISE au fost singurele publicații care au scris înainte de alegeri despre activarea unei ample rețele de conturi de TikTok care să propage mesaje favorabile candidatului Călin Georgescu.
Context.ro a scris că date de pe rețelele sociale X (fosta Twitter), Telegram și Facebook arată o serie de conturi legate de Rusia cu sute de mii de urmăritori și cu vădite simpatii pro-ruse, anti-occidentale și conspiraționiste care îl promovează constant pe Călin Georgescu. Vezi aici mai multe detalii
Un grup de experți bulgari în securitate cibernetică numit BG Elves a declarat că are dovezi că Rusia ar fi cheltuit 69 de milioane de euro pentru a finanța o campanie de propagandă şi amestec la scară mare vizând Bulgaria şi România. Fondurile au fost transferate prin tranzacţii mici, dificil de detectat, de până la 5.000 de euro fiecare, potrivit grupului. Scopul era răspândirea influenţei ruse şi promovarea unor discursuri ale extremei drepte atât în Bulgaria, cât şi România. BG Elves susţine că a obţinut documente care leagă aceste sume de bani de companii şi persoane care operează atât în Bulgaria, cât şi în România, cu scopul de a manipula opinia publică. Vezi aici mai multe detalii
Comparație cu Republica Moldova
Procurorii și serviciul secret din Republica Moldova au pornit în acest an o serie de anchete care au vizat implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale.
Autoritățile guvernamentale de la Chișinău au prezentat public dovezile pe care le au despre implicarea Moscovei în alegeri: nume de lideri politici plătiți direct de Moscova (Ilan Șor, de exemplu), circuitele financiare prin care fonduri provenite din Rusia au fost direcționate către partide sau chiar direct spre alegători, plus detalii despre întâlniri ale unor politicieni moldoveni pro-ruși cu agenți ai serviciilor secrete ruse.
Detaliu important: autoritățile din Republica Moldova au început anchetele penale înainte de alegeri, zeci de persoane fiind reținute, anchetate sau arestate preventiv. În România, anchetele parchetelor au început după momentul alegerilor.
În comparație cu Republica Moldova, autoritățile române nu au prezentat public până acum nici o dovadă a implicării Rusiei în alegeri sau campania electorală. Singurele menționări sunt informațiile de la serviciile secrete.
- Ce a spus CCR în motivarea deciziei de anulare a alegerilor:
Libertatea alegătorilor de a-și forma o opinie include dreptul de a fi corect informați înainte de a lua o decizie. Mai precis, libertatea alegătorilor de a-și forma o opinie presupune dreptul de a obține informații corecte despre candidați și procesul electoral din toate sursele, inclusiv online, precum și protecția împotriva influenței nejustificate, prin acte/ fapte nelegale și disproporționate, asupra comportamentului de vot. Publicitatea politică se poate transforma uneori într-un „vector de dezinformare, în special atunci când […] nu își dezvăluie caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialului publicitar” [a se vedea și Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European si al Consiliului din 13 martie 2024 privind privind transparența și vizarea unui publicțintă în publicitatea politică, considerentul 4]. Pe cale de consecință, trebuie exclusă ingerința unor entități statale sau non-statale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală.
- Ce a scris SIE despre Rusia în nota desecretizată, fragmente relevante:
România – alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creștere la Kremlin pentru a influența (cel puțin) mood-ul și agenda în societatea românească în context electoral prin:
⁃ propagandā și dezinformare (inclusiv prin utilizarea de tehnologii emergente în activități țintite pe grupuri și comunităti specifice – ex. prin agregarea datelor disponibile public- ex. preferinte politice, economice si de consum media – si implementarea de module de inteligenţä artificială generative prin care să poată transmite mesaje de propagandă adaptate, în timp real, la nivel de individ);
⁃ sprijinirea unor candidați eurosceptici și alimentarea unor mișcări antisistem, inclusiv prin implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică;
⁃ încurajarea nemulţumirilor/provocarea de reacţii emoționale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorități să reducă/stopeze sprijinul pentru Ucraina.
Apreciem că România este o țintă pentru acţiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice și scurgeri de informații (hacks’ and leaks) și sabotaje.
Analiza modului în care aparatul de propagandä rusă a vizat România în 2024 evidenţiază o abordare:
– indirectă, prin prisma apartenenței la NATO/UE Și în conexiune cu sprijinul acordat Ucrainei si R. Moldova, referirile find declanșate de evoluții peaceste problematici/spații
– direct, prin operațiuniuni informaționale în contextul creșterii ”amenințărilor României la adresa securității Rusiei” pe fondul expansiunii NATO pe flancul estic, încălcării spațiului aerian national de drone ruse si dezinformări privind incendierea unor depozite de pe teritoriul național de către așa-ziși refugiați ucraineni.
Mesajele au vizat:
(i) divizarea societății pe teme precum controlul exercitat de SUA/NATO asupra României, amenințările de securitate generate de statutul de membru NATO, sprijinul acordat Kievului;
(ii) discreditarea capacității de răspuns a NATO si României, amplificarea neîncrederii populaţiei în capacitatea de apărare națională;
(iii) erodarea sprijinului populaţiei pentru decizile de politică externă ale României;
(iv) evidenţierea implicări României în conflict și ambițiilor teritoriale în raport cu statele vecine (ex. Ucraina și R. Moldova).
În cazul operațiunilor informaţionale care au vizat direct România, modus operandi a fost similar altor actiuni propagandistice lansate in spațiul european de la debutul razboiului din Ucraina: aceeași strategie de fabricare și validare a stirii false (prin intermediul conținutului multimedia si detaliilor ample false), utilizarea de metode sìmilare de popularizare si rostogolire a conținutului (aceeași sursă inițială; aceleași conturi angrenate în popularizarea mesajului; aceleasi audiențe) și conexarea eronată a evenimentelor cu vectori ucraineni (refugiații sau mişcarea de rezistențā).
Tactici, Tehnici si Proceduri:
i) utilizarea de materiale foto-video a căror veridicitate este dificil de probat – înregistrări cu presupusele incidente (nu conțin elemente vizibile de identificare, nu poate fi identificată sursa inițială sau locația filmărilor), însoțite de exagerări, privind amploarea acestora; fotografii preluate din articole mai vechi din presa locală și manipulate (ex. decuparea datei unei imagini privind un incendiu din 31 iulie 2024 din Bragadiru);
ii) rostogolirea în masă (cross-posting) prin aproximativ aceleasi conturi, pe multiple retele de socializare (X, Telegram, Facebook) – au fost angrenati: vectori ruși de propagandă destinată publicului rus, inclusiv politologi sau conturi asociate bisericii, conturi (pro)ruse consacrate pentru acoperirea războiului din Ucraina și conturi cu vizibilitate ridicată pe spaţiul european (ex. audiențe în limbile engleză, franceză, germană, bulgară, spaniolă), dar si în randul audienței arabe și chineze.
Astfel de acțiuni informaționale conferă credibilitate unor știri ulterioare privind incidente de sabotaj (adevărate sau false), generează panică și neîncredere în autorități si manipulează mentalul colectiv (în special audiența cu nivel redus de cultură media) să plaseze din start responsabilitatea asupra vectorului ucrainean.
- Ce a scris SRI în nota desecretizată, fragmente relevante:
TikTok a mai comunicat că a identificat o potențială rețea de conturi implicate în acţiuni de manipulare a opiniei publice în context electoral, precum și o reţea de conturi afiliate cu publicaţia rusă Sputnik care a vizat utilizatorii din România şi Republica Moldova.
Acțiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral, găzduite de AEP și STS.
Prin metode specifice, în data de 24.11.2024, SRI a obţinut date cu privire la publicarea unor credenţiale de acces asociate „bec.ro”, „roaep.ro” şi „registrulelectoral.ro” în cadrul unor platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, date similare fiind identificate şi în cadrul unui canal privat de Telegram recunoscut pentru diseminarea de date exfiltrate din foarte multe state, mai puţin Federaţia Rusă.
În context, a fost identificat un număr ridicat de atacuri cibernetice (peste 85.000), care au vizat exploatarea vulnerabilităţilor existente la nivelul sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral, în vederea obţinerii accesului la datele din sistemele informatice, alterării integrităţii acestora, schimbării conţinutului prezentat publicului larg şi indisponibilizării infrastructurii. Atacuri în cauză au continuat într-un mod susţinut, inclusiv în ziua alegerilor şi în noaptea post alegeri (25 noiembrie 2024) şi că, pentru lansarea atacurilor, au fost utilizate sisteme informatice din peste 33 de ţări, folosind metode de anonimizare avansate pentru a îngreuna procesul de atribuire.
Menționăm că au fost demarate investigații specifice împreună cu AEP și STS. Întrucât evaluarea cu privire la atacul cibernetic este în derulare, în prezent nu deţinem date certe cu privire la atacator ori cu privire la afectarea procesului electoral. Modul de operare precum şi amploarea campaniei cibernetice conduc la concluzia că atacatorul dispune de resurse considerabile corelate cu un mod de operare specific unui atacator statal. Totodată, infrastructura AEP rămâne afectată încă de vulnerabilități care, în măsura în care sunt exploatate de atacatori, aceștia pot realiza acțiuni de escaladare a accesului în cadrul rețelei și asigurarea persistenței.
Au fost obținute date care au relevat faptul că motivul creșterii masive în ritm accelerat a popularității lui Călin Georgescu la nivelul Tiktok se datorează unei campanii de promovare foarte bine organizate. Concluziile analizei actuale relevă următoarele. Au fost identificate canale de Telegram și Discord unde se discuta cum să se coordoneze și să se evite blocarea pe platformă. Activitatea conturilor ar fi fost coordonată de un actor statal, care ar fi utilizat un canal alternativ de comunicare pentru ”rostogolirea” mesajelor pe platformă.
- Ce a scris Ministerul Afacerilor Interne în nota desecretizată:
Informațiile declasificate de MAI nu indică Rusia sau alt actor statal drept implicat în campania lui Călin Georgescu, dar arată că există unele similitudini între campania acestui și campania candidatului pro-rus din Republica Moldova, Aleksandr Stoianoglo.
În documentul MAI apare și o informație despre o persoană (cu numele anonimizat), implicată în susținerea lui Călin Georgescu, care avea în trecut la profilul de Facebook trecută locația Moscova (anii 2018-2019). MAI nu dă mai multe detalii despre această persoană.
MAI mai scrie că ”a fost identificat un tipar acțional similar identificat la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă. În concret, campania informațională „Echilibru și verticalitate” și este identică cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Federația Rusă în Ucraina, ambele realizându-se prin manipularea unor micro-influenceri legitimi”.
Ce a spus MAE în comunicatul din 5 decembrie:
”Autoritățile române au luat decizia de a declasifica și de a face publice rapoarte care cuprind informații relevante privind operațiuni externe maligne, inclusiv finanțare ilegală, amplificare sintetica a unor campanii digitale și atacuri cibernetice de amploare care au avut ca tinta alegerile prezidențiale din România. Rapoartele declasificate arată o interferență externă fără precedent și semnificativă, îndreptată împotriva instituțiilor și proceselor democratice. Aceste acțiuni fac parte dintr-o încercare continuă si persistenta de a submina angajamentul ferm al României față de valorile euroatlantice și față de apartenența noastră la UE și NATO.
Autoritățile române investighează această tentativă de influențare, care este în desfășurare. Ne-am informat aliații cu privire la această încercare de interferență externă și vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”.
- Ce a spus președintele Klaus Iohannis în declarația din 6 decembrie:
”Același candidat a declarat cheltuielile pentru campania lui zero, cu toate că a derulat o campanie foarte sofisticată. Mai mult, am primit informațiile de la servicii că această campanie a acestui candidat (Călin Georgescu – n.red.) a fost sprijinită dintr-un stat străin de interesele României. Toate acestea sunt lucruri grave (…) Este important de reținut că CSAT nu are atribuții în domeniul alegerilor, dar semnalele care au parvenit CSAT, că această campanie a fost sprijinită ilegal din afara României, ne-a dus la concluzia că aici avem de-a face cu o chestiune de securitate națională și asta este tema Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Ce a anunțat public DIICOT:
„În urma analizei informațiilor rezultate din documentele (desecretizate) care au fost prezentate în cadrul ședinței CSAT din data de 28 noiembrie 2024 privind desfășurarea procesului electoral pentru funcția de Președinte al României, procurorii DIICOT s-au sesizat cu privire la săvârșirea infracțiunilor de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, tentativă la infracțiunea de perturbarea funcționării sistemelor informatice și tentativă la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic. Cercetările sunt efectuate in rem, iar această etapă a procesului penal nu semnifică formularea unor acuzații împotriva unei/unor persoane, ci instituie cadrul procesual necesar strângerii probelor pentru stabilirea corectă și completă a stării de fapt care să permită adoptarea în cauză a unei soluții legale și temeinice”.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
17 comentarii