Ce știu autoritățile despre numărul românilor care trăiesc în afara țării? Cea mai bună estimare vine de la autoritățile din țările-gazdă: 3,8 milioane de români

Alegerile de duminică au fost o nouă bătaie de joc la adresa românilor din diaspora, care s-au prezentat masiv la secțiile de votare. În lipsa datelor statistice despre români și a unui sistem de vot prin corespondență, Ministerul de Externe arată că estimările cele mai bune vin de la țările-gazdă.

În țările în care există comunități mari de români, precum Spania, Germania, Italia, Marea Britanie, Franța, Belgia și nu numai, oamenii au stat chiar și nouă ore la coadă pentru a putea să-și exercite dreptul la vot, garantat de Constituție. Londra, Roma, Munchen, Copenhaga, Oslo, Barcelona, Bruxelles sau Paris sunt doar câteva dintre orașele unde românii au stat la cozi kilometrice pentru a putea vota.

La finalul zilei, în cele 441 de secții de votare din afara granițelor și-au exprimat opțiunile politice 375.219 oameni, potrivit BEC. Zeci de mii de români, însă, au așteptat degeaba ore în șir la cozile interminabile care s-au format în fața secțiilor de votare deschise în consulate și ambasade. Nu e de mirare că în unele situații spiritele s-au încins. La Haga, în Olanda, și la Torino, în Italia, de exemplu, au intervenit forțe ale poliției pentru dispersarea sutelor de români nervoși că nu s-a prelungit programul pentru a putea și ei să voteze.

Într-o postare pe Facebook, ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, respinge orice culpă și susține necesitatea schimbării sistemului de vot, în condițiile în care partidul său, ALDE, e la guvernare de ani buni.

Într-o intervenție la Digi24, ministrul de externe nu pare a-și asuma nicio vină pentru haosul de la votul din diaspora. “În condiţiile în care am dublat numărul secţiilor de votare, câte trebuia să fac? Care este vina mea?”, a declarat acesta.

Potrivit acestuia, nu ar fi trebuit să fie probleme dacă era altă participare la vot. “S-a mers cam pe 30% participare la vot, e vorba de sondajele de opinie care s-au făcut”, a adăugat Meleșcanu.

Întrebat de ce nu a putut să prevadă o prezență la vot mai mare din partea românilor care locuiesc în străinătate, deși a avut experiența din turul 2 al alegerilor pentru Palatul Cotroceni din 2014, când diaspora a avut a înregistrat o prezență masivă la vot, Meleșcanu a răspuns: „pentru că nimeni nu știe câți români sunt în străinătate”.

Câți români locuiesc în străinătate? Ce știe MAE

„Eu am cerut de la consulate datele, toate propunerile privind numărul secțiilor le-au făcut ambasadale și consulatele, ele ne-au dat propunerile de înregistrare a unor secții suplimentare, toate secțiile cerute au fost înființate”, a spus ministrul la Digi24.

Potrivit datelor Ministerului de Externe, cea mai bună estimare privind numărul românilor care trăiesc și muncesc în afara țării vine nu de la autorități ale statului român, ci de la serviciile de imigrări ale țărilor alese de românii care își doresc o viață mai bună.

“Cele mai realiste surse de date statistice privind dimensiunile românilor stabiliți în străinătate le constituie autoritățile statelor terțe responsabile de evidența străinilor rezidenți pe teritoriile naționale ale țărilor respective. Potrivit cifrelor puse la dispozitia misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare din aceste surse, în străinătate trăiesc aproximativ 3,8 milioane de cetățeni români. Și aceste cifre au, însă un anumit grad de relativitate”, scrie în răspunsul oferit chiar luna această de Ministerul de Externe unui parlamentar.

Și asta deoarece în bazele de date ale serviciilor de imigrări străine nu se mai regăsesc, de exemplu, românii care au câpătat și cetățenia statului în care acum locuiesc. “Pe de altă parte, evidențele respective nu includ cetățenii români care și-au reglementat legal situația juridică în raport cu statul de reședință”, se mai arată în documentul citat.

O altă sursă de date privind numărul românilor aflați în străinătate o reprezintă Direcția Generală de Pașapoarte, din cadrul Ministerului de Interne. Fără obligația legală de solicita înscrierea pe pașapoartele românești mențiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, doar o parte dintre români au ales să facă asta. Potrivit MAE, “în bazele DGP figurează 670.000 de titulari ai unor pașapoarte de cetățean român cu domiciliul în străinătate, în timp ce cifra reală a românilor care trăiesc în afara frontierelor țării este cu mult superioară (de 6-7 ori mai mare)”.

O a treia și cea mai slabă sursă de date o reprezintă misiunile diplomatice sau oficiile consulare. “Unica sursă pentru întocmirea unei evidențe consulare oficiale a comunității românești din străinătate o constituie înregistrarea declarativă (voluntară) a cetățenilor români din statele de reședintă”, iar “în practica se constată reticențe majore în a da curs obligației de înregistrare la consulate”.

În condițiile în legea nu prevede sancțiuni pentru nerespectarea obligației de înregistrare de către români, foarte puțini o și fac. Mai exact, doar 18.000 de cetățeni români s-au înregistrat la consulate sau ambasade că au domiciliul în altă țară, potrivit documentului citat mai sus.

Numărul românilor din străinătate este, însă, mult mai mare

”Statisticile din 2015 indică faptul că aproape 5 milioane de români lucrează în străinătate. Dintre aceștia 68% trimit bani familiilor lor. Principalele țări de destinație ale românilor sunt: Italia, cu peste 1 milion de migranți români, Spania cu peste 650 mii migranți români și Germania cu 590 mii migranți români”, potrivit unui studiu publicat în Revista Română de statistică și citat de edupedu.ro. Potrivit datelor Băncii Mondiale românii din diaspora au trimis, în 2017, în țară 4,3 miliarde de dolari.

Ludovic Orban anunță că PNL va depune plângere penală împotriva ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu

Președintele PNL, Ludovic Orban, a anunțat duminică seara că PNL va depune o plângere penală împotriva ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu, din cauza cozilor uriașe la care au fost nevoiți să stea românii din diaspora.

„Am luat decizia de a formula plângere penală împotriva ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, şi împotriva celor care au fost implicaţi în organizarea votului în diaspora. Este revoltător, strigător la cer, cum sunt umiliţi românii, fraţii noştri din diaspora. Este revoltător că, după ceea ce s-a întâmplat în 2014, Guvernul şi MAE au premeditat să împiedice exercitarea dreptului de vot al românilor din diaspora. Toată lumea ştia că există o intenţie de prezenţă la vot masivă în toate ţările în care sunt români plecaţi la muncă în străinătate, în care sunt comunităţi de români. MAE a refuzat practic orice solicitare de creştere a numărului de secţii de votare. Chiar şi în condiţiile în care s-a mărit puţin numărul de secţii, nu a existat niciun fel de preocupare pentru a fluidiza derularea procedurii de vot”, a afirmat Orban, în cadrul conferinţei de presă ținută duminică seara.

Foto: Coadă la vot în diaspora