Ce sunt bombele cu dispersie și de ce sunt controversate?

Statele Unite analizează dacă să furnizeze muniții cu dispersie Ucrainei, a declarat joi Casa Albă, în contextul în care grupurile pentru drepturile omului au cerut Kievului și Moscovei să înceteze să mai folosească aceste arme controversate. Ce sunt aceste bombe și de ce sunt atât de controversate, într-o analiză The Guardian.

• Ce este o bombă cu dispersie?

O bombă cu dispersie este o armă care se dezintegrează în aer și eliberează mai multe submuniții explozive pe o suprafață mare. Acestea pot fi lansate de avioane, artilerie și rachete, potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR).

• Cât de periculoase sunt acestea?

Bombele sunt proiectate să explodeze la impactul cu solul, iar oricine se află în zona respectivă are mari șanse să fie ucis sau grav rănit. Dincolo de daunele inițiale provocate de muniție la impact, multe bomblete nu reușesc să detoneze imediat. Potrivit CICR, până la 40% dintre bombele cu explozie nu au explodat în unele conflicte recente.

Prin urmare, bombele cu dispersie, ca și minele terestre, reprezintă un risc pentru civili mult timp după ce au fost folosite. Dispozitivele neexplodate ale bombelor cu dispersie pot ucide și mutila oameni la ani sau chiar decenii după ce muniția a fost lansată.

Grupurile pentru drepturile omului spun că utilizarea bombelor cu dispersie în zonele populate reprezintă o încălcare a dreptului umanitar internațional, deoarece acestea provoacă distrugeri fără discriminare. Șaizeci la sută dintre victimele bombelor cu dispersie sunt persoane rănite în timp ce își desfășoară activitățile zilnice, potrivit Reuters. O treime din totalul victimelor înregistrate în urma bombelor cu dispersie sunt copii.

Peste 120 de țări au semnat Convenția privind munițiile cu dispersie, care interzice utilizarea, producerea, transferul și depozitarea acestor arme. Rusia, Ucraina și SUA au refuzat să semneze tratatul. De la adoptarea convenției, în 2008, 99% din stocurile globale au fost distruse, potrivit Coaliției împotriva munițiilor cu dispersie.

• Unde au fost folosite?

Armele au fost folosite pentru prima dată în cel de-al doilea război mondial și cel puțin 15 țări le-au folosit în anii următori, potrivit Reuters. Printre acestea se numără Eritreea, Etiopia, Franța, Israel, Maroc, Olanda, Marea Britanie, Rusia și SUA.

Se estimează că SUA au aruncat 260 de milioane de muniții cu dispersie în Laos între 1964 și 1973. Până în prezent, mai puțin de 400.000 – sau 0,47% – au fost îndepărtate și cel puțin 11.000 de persoane au fost ucise, potrivit Reuters.

Trupele rusești au folosit muniții cu dispersie în zonele populate din Ucraina, potrivit unei cercetări efectuate de The Guardian, ceea ce a dus la moartea a numeroase persoane civile. Ucraina le-a folosit, de asemenea, în eforturile de recucerire a teritoriilor ocupate de Rusia, potrivit Human Rights Watch.

• De ce le vrea Ucraina?

Kievul a făcut presiuni pentru bombe cu dispersie, susținând că armele ar ajuta în contraofensiva sa, permițând trupelor sale să țintească pozițiile rusești de tip tranșee și să depășească dezavantajul său în ceea ce privește efectivele și artileria.

Până de curând, Washingtonul s-a opus solicitărilor Kievului, invocând îngrijorări legate de utilizarea armelor și spunând că acestea nu sunt necesare. Cu toate acestea, oficialii americani au semnalat recent o schimbare, iar un înalt oficial al Pentagonului a declarat luna trecută că armata americană consideră că munițiile cu dispersie „ar fi utile, în special împotriva pozițiilor rusești săpate”.

Însă grupurile de apărare a drepturilor au cerut Rusiei și Ucrainei să înceteze să mai folosească bombe cu dispersie și au îndemnat SUA să nu furnizeze Kievului muniții „inerent nediscriminatorii”. „Munițiile cu dispersie folosite de Rusia și Ucraina ucid civili acum și vor continua să o facă timp de mulți ani”, a declarat Mary Wareham, director interimar pentru arme la Human Rights Watch. „Ambele părți ar trebui să înceteze imediat să le folosească”.

Oficialii americani au susținut că orice muniție furnizată Ucrainei va avea o „rată de ratare” redusă, ceea ce înseamnă că vor exista mult mai puține bombe neexplodate care ar putea duce ulterior la moartea neintenționată a civililor.