Ce țări l-ar putea aresta pe Bibi Netanyahu dacă Curtea Penală Internațională cere reținerea lui?

Cele 124 de țări membre ale Curții Penale Internaționale (CPI) vor fi obligate să-i aresteze pe liderii israelieni – între care prim-ministrul Benjamin Netanyahu, ministrul apărării Yoav Galant sau șeful de Stat Major al Forțelor de Apărare din Israel (IDF), Herzi Halevi – în momentul în care ajung pe teritoriul lor dacă împotriva acestora a fost emis un mandat de arestare de către tribunalul de la Haga. În ultimele zile, diferite relatări au vorbit despre posibilitatea ca CPI să emită mandate de arestare pe numele lui Netanyahu și ale membrilor cabinetului său în legătură cu presupuse crime de război comise de Israel în Fâșia Gaza.

Mandate de arestare iminente?

Potrivit presei israeliene, guvernul de la Ierusalim depune în prezent un efort concertat pentru a împiedica potențiale planuri ale Curții Penale Internaționale de a emite mandate de arestare împotriva premierului Netanyahu și a altor înalți oficiali israelieni. Consiliul Național de Securitate al Israelului conduce aceste eforturi, potrivit unei surse guvernamentale, care a adăugat că Ministerul israelian de Externe este și el implicat în campanie.

Oficialul a confirmat relatările anterioare ale presei potrivit cărora Statele Unite fac parte dintr-un ultim efort diplomatic pentru a împiedica CPI să avanseze în aceste discuții.

Scriind pentru site-ul de știri Walla, analistul Ben Caspit a declarat că Netanyahu se află “sub un stres neobișnuit” din cauza perspectivei unui mandat de arestare împotriva sa și a altor oficiali israelieni de către tribunalul ONU de la Haga, ceea ce ar constitui o deteriorare majoră a statutului internațional al Israelului.

Netanyahu conduce o “campanie non-stop la telefon” pentru a împiedica un mandat de arestare, concentrată în special asupra administrației președintelui american Joe Biden, a relatat Caspit. Netanyahu i-ar fi cerut de altfel liderului de la Casa Albă să blocheze acțiunile CPI în ceea ce privește Israelul, potrivit Axios.

Analistul Amos Harel de la publicația Haaretz a relatat că guvernul israelian lucrează în baza ipotezei că procurorul CPI, britanicul Karim Khan, ar putea emite în această săptămână mandate de arestare împotriva lui Netanyahu, a ministrului apărării Yoav Gallant și a șefului Statului Major al IDF, Herzi Halevi.

Khan a declarat în octombrie trecut că instanța are jurisdicție asupra oricăror potențiale crime de război comise de teroriștii Hamas în Israel și de israelieni în Fâșia Gaza.

Khan a spus că echipa sa investighează orice crime presupuse comise în Gaza și că cei aflați că au încălcat legea vor fi trași la răspundere.

Pe fondul acestor informații, ministrul de externe Israel Katz a declarat duminică că Israelul “se așteaptă ca instanța să se abțină” de la emiterea mandatelor de arestare.

“Nu există nimic mai pervers decât să încerci să împiedici Israelul să se apere împotriva unui inamic criminal care cere în mod deschis distrugerea Israelului,” a declarat Katz. “Dacă ordinele vor fi emise, acestea vor dăuna comandanților și soldaților din IDF și vor da un impuls organizației teroriste Hamas și axei islamice radicale conduse de Iran împotriva căreia luptăm.”

Katz a subliniat că Israelul aderă la “toate legile războiului” și a instruit misiunile diplomatice israeliene din întreaga lume să se pregătească pentru un val puternic de antisemitism dacă CPI emite mandate de arestare.

De partea sa, Netanyahu a declarat săptămâna trecută că orice decizie a CPI nu ar afecta acțiunile Israelului, dar ar crea un precedent periculos.

“Sub conducerea mea, Israelul nu va accepta niciodată orice încercare a Curții Penale Internaționale de la Haga de a submina dreptul său fundamental de a se apăra,” a declarat Netanyahu.

“În timp ce deciziile luate de Curtea de la Haga nu vor afecta acțiunile Israelului, ele vor crea un precedent periculos care amenință soldații și personalitățile publice,” a mai spus șeful cabinetului de la Ierusalim.

Posibile acuzații

Într-un material dedicat acestui subiect, Deutsche Welle s-a întrebat ce tip de acuzații ar putea aduce CPI împotriva lui Netanyahu.

Curtea Penală Internațională investighează doar indivizi și devine activă numai atunci când o persoană este suspectată că este responsabilă pentru una dintre cele patru crime principale anchetate de curte: genocid, crime de război, crime împotriva umanității sau declanșarea unui război de agresiune.

Ziariștii au reamintit că CPI a analizat posibile crime de război comise de Israel încă din 2014, din timpul războiului anterior dintre statul evreu și Hamas. În același timp, instanța a investigat și acuzații similare aduse membrilor grupării teroriste palestiniene Hamas. De asemenea, există investigații în desfășurare în prezent cu privire la actele de violență comise de coloniștii israelieni în Cisiordania. (Hamas este considerată o organizație teroristă de numeroase națiuni occidentale, inclusiv multe state membre ale UE, precum și de SUA, Marea Britanie sau Canada).

Evoluțiile recente din războiul dintre Israel și Hamas sunt toate luate în considerare în acest context. Cel mai recent conflict dintre cele două tabere a început atunci când militanții din grupul terorist au atacat sudul Israelului pe 7 octombrie 2023, ucigând aproximativ 1.200 de oameni, rănind alte câteva mii și luând ostatici peste 240 de persoane, deopotrivă israelieni și cetățeni străini.

Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, răspunsul militar al Israelului la atacul brutal al teroriștilor palestinieni a provocat moartea a peste 34.000 de persoane, atât militanți Hamas, cât și civili, deși aceste cifre nu pot fi verificate în mod independent, iar gruparea teroristă este cunoscută pentru faptul că manipulează constant mass-media internațională căreia îi furnizează informații false și dezinformări.

Revenind la CPI, trebuie menționat că ea poate lua măsuri numai atunci când statele nu pot sau nu vor emite acuzații pentru infracțiunile menționate mai sus la nivel național. Războiul actual dintre Israel și Hamas face și mai puțin probabil decât de obicei ca instanțele israeliene să inițieze proceduri penale împotriva șefului guvernului său, miniștrilor sau conducerii armatei.

În plus, o altă condiție este ca instanța să fie recunoscută fie de către țara de origine a celui acuzat – Israelul nu o recunoaște -, fie de către țara în care se presupune că a avut loc o infracțiune. Acesta ar putea fi cazul aici, deoarece teritoriile palestiniene sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale. Ca urmare, instanța a decis că din 2015 are jurisdicție asupra Cisiordaniei, Ierusalimului de Est și Fâșiei Gaza.

Alături de Israel, CPI nu este recunoscută de SUA, China, Rusia, India, aproape toate statele arabe sau Iran. (Un purtător de cuvânt al Casei Albe a reiterat luni opoziția SUA față de investigația vizând Israelul, declarând: “CPI nu are jurisdicție în această situație și nu sprijinim ancheta sa.”

Atunci când niciuna dintre națiunile acuzate de crime nu este semnatară a Tratatului ICC, sarcina de a contracta CPI pentru investigații revine Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite – așa cum a fost cazul, de exemplu, cu Libia și Sudanul.

Consecințe pentru Netanyahu

Publicația Yedioth Ahronoth a scris că emiterea de mandate de arestare împotriva unor înalți oficiali israelieni de către CPI ar fi o lovitură “foarte puternică” pentru statul Israel.

“Cele 124 de țări recunoscute de Curtea de la Haga vor fi obligate să-l aresteze pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu, ministrul apărării Yoav Galant, șeful de Stat Major al armatei, Herzi Halevi, și orice persoană împotriva căreia este emis un mandat de arestare atunci când sosește pe teritoriul lor,” a explicat ziarul.

Potrivit jurnaliștilor, aceasta înseamnă că liderii israelieni nu vor putea părăsi țara, decât pentru a merge să viziteze dictaturi sau țări care se angajează în scris în prealabil să nu aresteze acel înalt oficial israelian.

Ziarul a subliniat că chestiunea este personală și va rămâne pe rol chiar dacă acel politician va demisiona din politică.

Potrivit ziarului, mandatul de arestare ar fi, de asemenea, o lovitură majoră pentru Netanyahu, care se consideră un om de stat căruia îi place să călătorească în jurul lumii. Mandatul de arestare îl va forța pe premier să rămână în Israel până la noi ordine.

Israelul, a adăugat ziarul, nu va coopera cu CPI dacă vor fi emise mandate de arestare și nu va recunoaște nicio instanță internațională care încearcă să îl judece pe Netanyahu.

În timp ce prim-procurorul CPI este cel care solicită emiterea mandatelor de arestare, ordinele sunt date de cei trei judecători ai completului preliminar care discută cazul, reprezentați de președintele completului, judecătoarea română Iulia Moțoc, și judecătorii Flores Liera din Mexic și Reine Alapini din Benin.

După ce Khan depune o astfel de cerere, el trebuie să furnizeze probe, iar instanța trebuie să ia o decizie motivată. Un astfel de pas nu are loc peste noapte și, potrivit estimărilor, ar putea dura o lună.

Deutsche Welle a precizat și ea că un mandat de arestare nu este o condamnare. În primă instanță, acesta este un semn că CPI ia acuzațiile adresate unui individ în mod suficient de serios pentru a le investiga.

Potrivit site-ului CPI, “judecătorii vor emite un mandat de arestare dacă pare necesar pentru a se asigura că persoana respectivă se va prezenta efectiv la proces, că nu va împiedica sau pune în pericol ancheta sau procedurile instanței sau pentru a împiedica persoana respectivă de a continua să comită infracțiuni.” De partea sa, Israelul poate acționa în secret pentru a-l convinge pe prim-procurorul CPI să anuleze cererile de mandat de arestare.

Deoarece CPI nu are forță de poliție care să aresteze persoanele împotriva cărora a emis mandate, este foarte puțin probabil ca membrii guvernului israelian să se prezinte vreodată în fața judecătorilor de la Haga.

Totuși, un mandat de arestare ar limita foarte mult libertatea de mișcare de care se bucură Netanyahu și asociații săi, pentru că fiecare dintre cei 124 de semnatari ai tratatului CPI este obligat să aresteze persoane cu mandate în vigoare și să le predea instanței.

Acesta este, de exemplu, unul diuntre motivele principale pentru care președintele rus Vladimir Putin a fost forțat să evite să călătorească la majoritatea întâlnirilor internaționale – CPI a emis un mandat de arestare pe numele său pentru acuzațiile că este implicat în răpirea sistematică a copiilor ucraineni. Putin călătorește doar direct către și dinspre națiuni care nu recunosc legitimitatea CPI, după cum a scris G4Media.

Deutsche Welle a reamintit că ancheta CPI nu trebuie confundată cu un alt caz similar aflat pe rol împotriva statului Israel, și anume acuzația de genocid adusă acestuia de mai multe națiuni. Printre altele, Africa de Sud a depus o acțiune în justiție în fața Curții Internaționale de Justiție (CIJ) bazându-se pe numărul mare de victime în Gaza. CIJ are sediul tot la Haga, dar nu investighează indivizi și nici nu emite mandate de arestare, ci se ocupă exclusiv de litigiile juridice dintre state.

La sfârșitul lunii ianuarie, CIJ a declarat că a recunoscut “riscul de genocid în Fâșia Gaza.” Cu toate acestea, CIJ a refuzat să susțină o moțiune de urgență depusă de Africa de Sud prin care se cere Israelului să înceteze imediat toate operațiunile militare din enclava palestiniană. Ca urmare a acestei poziții, cazul de genocid împotriva Israelului ar putea dura luni sau chiar ani de zile. (https://www.dw.com/en/top-un-court-stops-short-of-ordering-cease-fire-in-gaza/a-68091088)

Israelul a denunțat cazul ca fiind “nefondat,” iar oficialii americani au apărat Israelul în procedurile de la CIJ.

Date despre CPI

Curtea Penală Internațională de la Haga – înființată în 2002 – definește crimele de război drept “încălcări grave” ale Convențiilor de la Geneva, acorduri care stabilesc legile internaționale umanitare care trebuie urmate în timp de război. Aceste încălcări includ atacarea deliberată a civililor și atacarea țintelor militare legitime în care victimele civile ar fi “excesive,” au afirmat experții juridici, citați de Reuters. Acordurile sunt menite să îi protejeze pe cei care nu participă la lupte, cum ar fi civili, medici, soldați răniți și prizonieri de război.

CPI este diferită de Curtea Internațională de Justiție (CIJ), un organism al Națiunilor Unite care examinează disputele dintre state.

CPI este singurul tribunal global care are competența de a trage la răspundere indivizi, inclusiv soldați, luptători rebeli și șefi de stat, pentru crime de război, crime împotriva umanității, război agresiv și genocid.

Israelul poate decide să nu coopereze cu CPI, iar orice eventual proces ar fi amânat până când un inculpat este arestat. Acest lucru nu va împiedica însă instanța internațională să își continue urmărirea penală și să emită mandate de arestare.

CPI ar putea emite un mandat de arestare – pe numele lui Netanyahu, al altor lideri israelieni – dacă procurorii pot demonstra că există “motive rezonabile să creadă” că au fost comise crime de război. Pentru a obține o condamnare, procurorul ar trebui să dovedească vinovăția inculpatului “dincolo de orice îndoială rezonabilă,” au spus experții.

Pentru majoritatea acuzațiilor, aceasta necesită dovedirea intenției. The Guardian a scris că Khan și echipa sa ar putea să se concentreze în principal pe “strategia de înfometare” a palestinienilor la care ar fi recurs Netanyahu, dar și pe alte acțiuni, precum bombardarea zonelor civile și atacarea țintelor militare deși existau în mod previzibil consecințe civile disproporționate.

O investigație privind crimele de război, desfășurată de procurorii CPI, se poate concentra pe soldații de pe front, comandanții militari și politici, cum e cazul lui Netanyahu, au spus experții. Nicio persoană implicată în aceste crime, fie că e vorba de cel care a dat ordinul, fie că e vorba de militarii care l-au executat, nu este imună la anchetă.

Un procuror ar putea prezenta dovezi că Netanyahu sau un alt lider israelian a comis o crimă de război. În acest caz, vor fi emise mandate de arestare.

Aducerea inculpaților în fața judecătorilor poate fi, de asemenea, o sarcină complicată. În cazul lui Netanyahu și al liderilor israelieni, va fi extrem de greu ca ei să fie aduși în fața justiției. Și chiar dacă ar fi aduse acuzații, acestea ar fi ignorate de Israel.

Experții spun că este aproape sigur că Israelul va refuza să respecte mandatele de arestare. CPI nu are competențe de poliție, iar instanța nu judecă inculpații in absentia. La rândul său, Israelul nu recunoaște CPI și nu este obligată să predea un cetățean israelian. Israelul recunoaște în schimb CIJ. Dacă refuză să se conformeze hotărârii acelei instanțe, singura sancțiune este trimiterea chestiunii la Consiliul de Securitate al ONU.

De aceea CPI va trebui să urmărească potențialii inculpați pentru a vedea dacă călătoresc în țări în care pot fi arestați. În această situație, un mare semn de întrebare este legat de Netanyahu și de posibilitatea ca, în cazul în care el va ajunge într-o țară care e membră a CPI, aceasta să îl rețină. Bineînțeles, cu condiția ca în acel moment să existe deja un mandat emis pe numele său.

O situație specială s-ar produce dacă ar exista un nou lider la Ierusalim, în locul lui Netanyahu. Acesta ar putea fi presat la o adică să-l trimită pe Netanyahu în fața judecătorilor CPI, dar un astfel de scenariu este greu de pus în practică și este greu de imaginat în acest moment.

Așa cum a remarcat CNN, în contextul discuțiilor despre punerea sub acuzare a lui Putin și a altor lideri de la Moscova pentru crime de război comise de forțele ruse în războiul din Ucraina, investigațiile la Curtea Penală Internațională durează mulți ani și doar câteva condamnări au fost pronunțate până în acest moment.

De exemplu, de când a fost înființată CPI, curtea a judecat 30 de cazuri, unele cu mai mulți inculpați. Judecătorii curții au condamnat cinci persoane pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid și au achitat alte patru. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri a fost cel al liderului rebel congolez Thomas Lubanga Dyilo, care a fost condamnat în 2012.

De asemenea, instanța a emis mandate de arestare pentru mai mulți inculpați care sunt încă în libertate, inclusiv pentru Joseph Kony, liderul unei miliții violente din Uganda.

La rândul său, Organizația Națiunilor Unite a creat în 1993 un Tribunal Penal Internațional separat pentru fosta Iugoslavie, pentru a examina presupusele crime care au avut loc în timpul războaielor balcanice. Acea instanță, care s-a închis în 2017, a formulat 161 de rechizitorii și a condamnat 90 de persoane.

Experții juridici au vorbit, în cazul Ucrainei, despre posibilitatea creării unui tribunal separat care să examineze potențialele crime de război comise de Rusia, care ar putea fi făcut prin intermediul Națiunilor Unite sau printr-un tratat. Comentatorii s-au referit inclusiv la un tribunal insipirat după cazul tribunalului de la Nürnberg, care a fost creat la finele celui de-al Doilea Război Mondial pentru judecarea unor membri de vază ai conducerii politice, militare și economice din Germania nazistă.

Se va întâmpla acest lucru și în cazul Israelului? Ținând cont de diverși factori, inclusiv de opoziția acerbă a Statelor Unite care au emis avertismente bipartizane împotriva CPI, este greu de crezut că se va întâmpla asta.

De exemplu, diferențele dintre cazul Rusiei și cel al Israelului sunt enorme. Moscova a invadat nejustificat o țară suverană. Israelul a răspuns cu o ofensivă militară unui atac terorist sângeros.

Procurorii de la CPI vor avea de aceea o misiune dificilă să dovedească vinovăția lui Netanyahu și a liderilor israelieni, cred experții. Nicio democrație în stil occidental nu a mai fost sancționată de CPI cu un mandat de arestare emis pentru liderul său. Dacă i se va întâmpla lui Netanyahu, el va fi primul. Nu este de mirare că israelienii sunt îngrijorați cu privire la stigmatizarea și izolarea potențială care ar veni odată cu aceste puneri sub acuzare.

Dacă totuși CPI va emite mandat de arestare pe numele premierului de la Ierusalim, întrebarea va fi care dintre cele 124 țări membre ale curții îl va reține pe Bibi Netanyahu, riscând să-și dea peste cap relațiile cu Israelul și Statele Unite, dar și să provoace un conflict diplomatic uriaș?

Surse: Times of Israel, Axios, Deutsche Welle, Yedioth Ahronoth, Washington Post, Reuters, CNN, NPR, The guardian, icc-cpi.int, icj-cij.org, X