Ce urmăresc democrații prin Impeachment 2.0. Șansele blocării lui Trump la orice funcție federală

Prin punerea sub acuzare a președintelui Donald Trump pentru a doua oară, liderii Partidului Democrat urmăresc să-l impiedice pe acesta să mai dețină vreo funcție federală, ceea ce ar însemna, printre altele, că republicanul nu ar mai putea candida în 2024 pentru un al doilea mandat de lider al Statelor Unite.

Această opinie este îmbrățișată din ce în ce mai mult de analiștii americani, care văd în acțiunea democraților un efort concentrat de a-i bloca lui Trump, inamicul lor numărul 1 în ultimii patru ani, orice posibilitate de a mai ajunge vreodată la Casa Albă. Șansele lor de a-și materializa acest obiectiv depind însă de condamnarea președintelui în Senat.

Camera Reprezentanților din Congresul SUA a aprobat miercuri, cu 232 de voturi „pentru” (între care și zece congressmeni republicani) și 197 „împotrivă” moțiunea de punere sub acuzare a președintelui Trump, acuzat de Partidul Democrat că ar fi incitat la violență participanții la mitingul de la Washington de pe 6 ianuarie.

Cinci persoane au murit, alte zeci au fost rănite și sute de manifestanți au intrat în colimatorul FBI și al poliției după ce au luat cu asalt clădirea Congresului și au devalizat birourile legiuitorilor americani.

Trump a devenit astfel primul președinte din istoria Americii împotriva căruia s-au inițiat două moțiuni de punere sub acuzare si care a fost inculpat (impeached) de două ori. În toamna anului 2019, liderul republican a fost acuzat că ar fi ordonat blocarea unor fonduri militare de 400 de milioane de dolari către guvernul de la Kiev până când acesta nu ar fi declanșat o anchetă împotriva posibilelor acte de corupție în care au fost implicați Joe Biden și fiul său, Hunter.

Pus sub acuzare de Camera Reprezentanților, dominată de democrați, Trump a fost achitat de Senat în urma unui vot rapid: liderul de la Casa Albă a fost declarat nevinovat cu 52 de voturi la 48 pentru acuzația de abuz de putere și cu 53 de voturi la 47 pentru acuzația de obstrucționare a Congresului în afacerea Ukrainegate.

Ce urmeaza

Votul final privind destituirea lui Trump va aparține Senatului, care este în vacanță și este programat să se întoarcă în sesiune abia pe 19 ianuarie, cu o zi înainte ca Joe Biden să depună jurământul pentru funcția de președinte.

Dacă achitarea lui Trump în afacerea Ukrainegate a fost respinsă aproape in corpore de către republicani (singura voce dizidentă a fost atunci senatorul Mitt Romney, care s-a alăturat democraților și a votat pentru condamnarea președintelui la primul cap de acuzare), susținerea lui acum de către colegii de partid din camera superioară a Congresului nu mai este batută în cuie.

Liderul majorităţii republicane din Senat, Mitch McConnell, a declarat că nu a luat o decizie finală cu privire la modul în care va vota asupra destituirii preşedintelui Trump. „Nu am luat o decizie finală cu privire la modul în care voi vota,” le-a spus McConnell colegilor săi republicani, adăugând că va asculta argumentele legale prezentate Senatului după votul Camerei de punere sub acuzare.

Potrivit unor surse din Partidul Republican, citate de CNN, McConnell ar fi declarat că este „furios” din cauza președintelui, că este „fericit” cu punerea acestuia sub acuzare și a dat de înțeles că este în favoarea destituirii din funcție a lui Trump.

O sursă a declarat marți pentru Fox News că McConnell nu vede eforturile democraților din Camera de a-l acuza pe Trump ca pe un exercițiu partizan similar cu efortul anterior de acuzare a președintelui în afacerea Ukrainegate în 2019. Mai mult, McConnell le-a mărturisit asociaților că punerea sub acuzare va ajuta ca Partidul Republican să scape de Trump și influența sa uriașă asupra formațiunii.

Mai ales ca președintele republican a respins responsabilitatea pentru incidentele violente de la Washington. Într-un videoclip prezentat de Casa Albă după votul din Camera, el și-a chemat susținătorii să rămână pașnici, fără să menționeze însa punerea sa sub acuzare.

După votul de miercuri din camera inferioară a Congresului, Senatul este însărcinat acum cu organizarea procesului legat de procedura de impeachment în care există un prag mai mare de voturi necesare care trebuie atins pentru ca procedura să aibă succes. Asta înseamnă că, în Senat, un număr mai mare de aleși trebuie să voteze în favoarea condamnării decât în Camera Reprezentanților, fiind nevoie de o majoritate de două treimi (67%).

În noua configurație a Senatului rezultată după recentele alegeri (50 democrați și independenți și 50 de republicani), democrații au nevoie de susținerea a 17 senatori republicani pentru a-l condamna pe Trump și, chiar dacă unii dintre aceștia și-au exprimat frustarea din cauza președintelui, este greu de crezut că ar vota pentru condamnarea sa.

În cadrul procesului din Senat, congresmenii din Camera Reprezentanților acționează ca niște procurori, în timp ce președintele este aparat de avocații săi. El nu trebuie să apară în persoană în fața senatorilor. Procesul din Senat este prezidat de judecătorul șef al Curții Supreme.

Dacă Senatul nu reușește să adune numărul necesar de voturi, atunci președintele va fi doar pus sub acuzare (impeached), dar nu va fi înlăturat din funcție. Interesant de menționat este că, în timp ce Senatul are puterea de a înlătura un președinte din funcție în urma procesului de impeachment, el nu are puterea de a trimite un președinte la închisoare.

În acest caz, înlăturarea din funcție este singura pedeapsă pe care o poate primi președintele, care poate însă face obiectul unor acuzații penale separate, ulterior părăsirii funcției (acestea ar putea ele însele să ducă la amenzi usturătoare și chiar detenție).

Obiectivul democraților

Tot mai mulți comentatori americani sunt convinși că încercările democraților de a-l îndepărta din funcție pe președintele Trump au ca obiectiv final să-l impiedice pe acesta să mai dețină vreo funcție federală și să-i taie beneficiile post-președenție.

Dacă va fi condamnat de către Senat, Trump nu va fi însă împiedicat în mod automat să candideze la funcții publice. În acest caz, democrații vor trebui să organizeze un al doilea vot prin care acestuia să îi fie interzisă deținerea unei funcții, ceea ce ar însemna de facto că republicanul nu ar mai putea candida în 2024 pentru un al doilea mandat de președinte.

Niciun președinte american nu a fost condamnat vreodată în Senat și înlăturat din funcție (ceilalți doi președinți puși sub acuzare de Cameră, dar achitați de Senat, au fost democrații Andrew Jackson și Bill Clinton). Situațiile similare cu care se pot face comparații sunt cele ale judecătorilor federali care au fost inculpați și îndepărtați din funcție. În cazul acestora, Senatul a organizat un al doilea vot după condamnarea lor pentru a stabili dacă le interzice să mai ocupe vreodată funcții federale.

Numărul de voturi necesar este mai mic în cazul celui de-al doilea vot, fiind nevoie doar de o majoritate a senatorilor pentru a fi aprobat. Dacă se va ajunge în această situație, este foarte probabil că majoritatea democrată va reuși să îl împiedice pe Trump să mai candideze din nou pentru Casa Albă sau Senat.

Și în acest caz însă, pentru că acest lucru nu s-a mai întâmplat până acum în cazul unui președinte, este foarte posibil să urmeze o contestație în instanță. Frank Bowman III, profesor de drept la Missouri University și autor al cărții „A History of Impeachment for the Age of Trump,” s-a declarat convins că numărul mai mic de voturi necesar are sens, dar ca „nu ar fi greșit să credem că ar putea fi contestat dacă lucrurile vor ajunge până în acel punct.”

Acesta însă pare să nu fie singura modalitate de a-l împiedica pe Trump să mai ajungă în fruntea Americii. Într-un articol de opinie publicat luni în The Washington Post, profesorul Bruce Ackerman de la Yale Law School și profesorul de drept Gerard Magliocca de la Indiana University au susținut că membrii Congresului au o altă cale, mai ușoară, de a-l ține departe pe Trump de un alt mandat de președinte.

Experții s-au referit la Capitolul 3 din cadrul celui de-al 14-lea amendament, menit să împiedice persoanele să ocupe funcții federale dacă se consideră că „s-au angajat în insurecție sau rebeliune împotriva” Constituției. 

Cei doi profesori au scris că, dacă o majoritate a membrilor din cele două camere este de acord că Trump s-a angajat într-un act de „insurecție sau rebeliune,” atunci republicanului i s-ar interzice să candideze din nou la Casa Albă. Această decizie ar putea fi anulată în viitor doar cu un vot de două treimi în fiecare cameră a Congresului.

În acest context, trebuie menționat că singurul articol de punere sub acuzare adoptat miercuri de Camera Reprezentanților menționează această dispoziție a Constituției și spune că Trump ar trebui să fie împiedicat să dețină funcții viitoare.

Potrivit specialiștilor în drept constituțional, al 14-lea amendament a fost unul dintre cele trei amendamente adoptate după Războiul Civil pentru a pune capăt sclaviei și a acorda drepturi egale oamenilor de culoare.

Scopul secțiunii 3, potrivit lui Ackerman și Magliocca, era de a împiedica confederații – cei care se angajaseră în „insurecție sau rebeliune” – să ocupe funcții publice în perioada postbelică. În 1872, Congresul a adoptat Legea Amnistiei pentru a le permite acestora să servească din nou în funcții oficiale. Dar Capitolul 3 a rămas și el a fost folosit ultima dată acum un secol pentru a împiedica un socialist din Wisconsin care s-a opus intrării Statelor Unite în Primul Război Mondial să își ocupe locul în Congres.

Există, de asemenea, întrebări cu privire la cine ar reprezenta apărarea președintelui și dacă contribuabilii ar plăti factura pentru taxele legale ale lui Trump.Ultima dată, liderul republican a fost reprezentat atât de avocații de la Casa Albă, cât și de avocați privați. Cel puțin doi dintre aceștia din urmă au fost plătiți de Comitetul Național Republican.

Procesul din Senat, controversat

Comentatorii s-au mai referit la o altă problemă juridică. Așa cum a anunțat influentul lider republican din Senat, Mitch McConnell, este puțin probabil ca procesul lui Trump din camera superioară să înceapă înainte de 19 ianuarie, cu o zi înainte ca el să părăsească funcția de președinte. Dacă va fi organizat, procesul din Senat ar putea dura săptămâni de zile.

Michael Luttig, un fost judecător la Curtea de Apel pentru cel de-al 4-lea circuit din 1991 până în 2006, a susținut marți într-o opinie publicată de Washington Post că un proces din Senat după ce Trump a părăsit funcția ar fi neconstituțional. (În acest caz, șeful Curții Supreme ar putea decide dacă procesul este sau nu valid).

De asemenea, unele voci au afirmat că organizarea procesului lui Trump după plecare lui din funcție este „o nebunie” și o „pieredere de timp și bani,” care nu ar face decât să complice primele săptămâni din mandatul lui Biden.

Dar alți experți nu sunt de acord cu aceste teorii și au opinii diferite cu privire la faptul dacă un fost președinte poate fi supus unui proces de destituire în Senat. În acest caz, timpul – sau mai bine zis, lipsa lui – ar putea să fie de partea lui Trump.

Cu alte cuvinte, logistica organizarii procesului din Senat si durata sa ar da dureri de cap prea mari comparativ cu efectele sale practice reale. Iar în acest context, graba democraților de a-l pune sub acuzare și de a-l condamna ar putea să fie și ea un argument prin care Donald Trump să conteste ulterior acțiunea acestora la tribunal, cu șanse mari de succes.

Surse: FoxNews, CNN, New York Post, Newsweek, Washington Post, CBSNews