Ce urmărește de fapt Viktor Orban prin ofensiva diplomatica externă care a stârnit critici dure din partea Occidentului

Preluarea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene la data de 1 iulie 2024 de către Ungaria, se pare că a generat o “stare de sevraj” a premierului Viktor Orbán în politica externă a Budapestei. Momentul a debutat cu vizita premierului Ungariei la Kiev, după care, la două zile, s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin la Moscova, de unde a zburat în orașul Șușa, din regiunea azeră Karabah pentru a participa la Summitul Organizației Statelor Turcice, iar în zborul său a promis că vor fi și alte întâlniri-surpriză.

Startul lansat și vizita la Moscova a lui Viktor Orbán a generat o pană de autoritate semnificativă în Vest, tratată cu o reacție rapidă și neechivocă a liderilor UE, NATO și a cancelariilor Occidentale. Cu toții au condamnat vizita premierului ungar, reafirmând susținerea pentru Ucraina în fața agresiunii ruse. Oficialii UE și NATO, respectiv cancelariile Occidentale la unison au subliniat că premierul Ungariei nu are niciun mandat din partea lor, în consecință  nu reprezintă UE sau NATO în călătoriile sale surpriză.

Din cauza acțiunilor sale unilaterale, Orban a fost acuzat că a sumbinat grav unitatea UE și pozițiile ei de negociere în raport cu Rusia.

Curg analizele pentru a descifra ofensiva diplomatică a Ungariei, toți încearcă să identifice scopul urmărit de Orbán, care nu este înțeles de unii experți. Analistul Rácz András, de German Council on Foreign Relations, a declarat pentru Deutsche Welle că se poate gândi la două lucruri în legătură cu vizita premierul ungar în Moscova: ori a înnebunit Orbán, ori este convins că va pierde Kievul, și el dorește să se așeze din timp de partea învingătorilor. Mulți văd un plan bine pus la punct, alții doar decizii rupte de realitate, dar cu siguranță Viktor Orbán și-a creat o vizibilitate exponențială, dominând agenda mass-media internațională.

Contextul este un prim element care poate ajuta la descifrarea acțiunilor premierului ungar. Pe plan intern, Viktor Orbán își vede regimul autocrat amenințat, zguduit de o serie de scandaluri (cum ar fi grațierea condamnatului pentru susținerea unui pedagog pedofil), cu o economie în pioneze, cu sistemul de sănătate și de educație falimentare.

Chiar dacă  la alegerile europarlamentare a obținut un număr record de voturi, în procente FIDESZ, partidul premierului, a scăzut prima dată după 2010 sub 50% de voturi într-un scrutin (45%), principalul partid de opoziție a fost construit cu doar 2 luni înainte de alegeri, obținând 30% din voturi. FIDESZ a înregistrat pierderi semnificative și la alegerile locale comasate cu cele europarlamentare.

Sondajele de după alegeri, arată că partidul TISZA a fostului soț al ministrei de justiție din guvernul Orbán este în creștere și a ajuns la o distanță mai mică de 10% față de partidul de guvernământ.  Viktor Orbán nu se mai poate simți confortabil și în siguranță pe plan intern, următorii doi ani sunt decisivi în așteptarea alegerilor parlamentare din 2026, care pot pune capăt regimului său iliberal.

Lipsit de spațiu de manevră în politica internă, constrâns de realitățile regimului iliberal falimentar, Viktor Orbán se afirmă pe plan extern ca un lider care joacă un rol-cheie în obținerea păcii,  dar sub masca de super-erou a lui Orbán se scurge mirosul realității regimului autocrat și a realităților sociale și economice din Ungaria.

Pe plan extern, în ciuda aparențelor, Viktor Orbán se află într-o izolare profundă de mai mulți ani. Plecat din PPE, cu o politică externă de deschidere spre Est, Rusia-China-Turcia, cu o poziție pro-Rusia în războiul acesteia în Ucraina, cu un rol de pivot pentru China în promovarea intereselor acesteia în Europa, cu o prezență în Balcani susținând interesele Rusiei, cu implicare activă în alegerile din statele vecine, din Vestul Europei sau chiar din SUA, Viktor Orbán a devenit o problemă pentru UE, SUA și NATO.

Aflat sub sancțiunile economie ale UE, suspendarea fondurilor europene, respectiv amenda per zi aplicată de CJUE,  Ungaria cunoaște și o izolare economică pe plan internațional, partenerii externi temându-se că în spatele investițiilor maghiare se regăsesc interese și fonduri rusești.

Tot pe plan extern,  Viktor Orbán operează într-un spațiu care se confruntă cu un vid de putere globală și regională.

În SUA, capacitatea președintelui Joe Biden de a-și exercita funcția în deplină putere este de mult pusă sub semnul întrebării, în UE noul leadership încă nu este în funcție, în Marea Britanie vom avea un nou guvern, în Franța avem alegeri anticipate în care extrema dreaptă provoacă frisoane chiar dacă nu ajunge la guvernare, în Olanda avem un guvern sprijinit de o majoritate de extremă dreaptă, în Germania guvernul aflat la putere pierde alegerile europarlamentare etc.

În prezența acestor realități, Viktor Orbán exploatează oportunitatea de vizibilitate și manevră oferită de preluarea de către Ungaria a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. În reprezentarea marelui public european, nu se înțelege exact ce semnifică și ce presupune preluarea de către un stat a președinției rotative a Consiliului UE.

Faptul că Viktor Orbán a intrat în sevraj de politică externă începând cu ziua preluării de către Ungaria a președinției rotative este o dovadă clară că premierul Ungariei, în mod conștient, abuzează de imaginea UE, proiectându-se ca un lider în exercițiu al Uniunii, inducând în eroare cetățenii europeni.

Orbán urmărește mai multe mize prin acțiunile sale:

• continuă ofensiva împotriva UE, de ”ocupare a Bruxellesului”, luptă pierdută în faza alegerilor europarlamentare.
• întreține o campanie europeană în susținerea partidelor de extremă dreaptă, suveraniste, în alegerile curente din statele UE. În acest sens se înscrie și înființarea grupului politic la nivel UE „Patrioți pentru Europa.”
• exploatează frica de război și nevoia de pace a unei părți însemnate din populația Europei, creând ca țapi ispășitori Vestul și SUA pentru situația din Ucraina, omițând intenționat agresiunea Rusiei.

Miza principală a lui Viktor Orbán  este să obțină câștiguri într-un posibil proces, acord de pace între Rusia și Ucraina, ce presupune o reconfigurare geopolitică.

În acest sens, premierul Ungariei consideră preluarea președinției rotative a UE ca o  misiune de pace. Întreaga președinție rotativă a Ungariei la UE va fi sub acest subiect: Viktor Orbán promotorul păcii și Vestul care este împotriva păcii!

Pe plan internațional au loc tatonări și contacte privind încheierea unei păci între Rusia și Ucraina. Un astfel de acord este posibil doar după alegerile prezidențiale din SUA de la sfârșitul acestui an. Viktor Orbán dorește să-și exploateze relația cu Rusia și China, respectiv mizează pe o revenire în funcția de președinte a lui Donald Trump.

Viktor Orbán vede un acord de pace în războiul din Rusia doar într-o axă SUA-China-Rusia, dorind să ofere  Budapesta ca loc de negocieri și încheierea acestui acord.  În acest sens, Viktor Orbán a dat ordin miniștrilor săi să analizeze procedura prin care Ungaria poate să părăsească jurisdicția Curții Penale de Justiție de la Haga.  Înainte de Summitul NATO de la Washington, Viktor Orbán va face acest tur diplomatic Kiev – Moscova – Beijing și SUA va fi bifată prin dialogul cu Donald Trump.

Potrivit presei din Ucraina, la întâlnirea cu Zelenski premierul Ungariei a prezentat și poziția Chinei în soluționarea războiului, iar partea ucraineană a cerut la întâlnirea de la Kiev o intermediere a premierului Ungariei cu echipa lui Donald Trump, echipă care pregătește un plan de pace pentru încetarea conflictului.

Aceste acțiuni vin în sprijinul lui Donald Trump în campania electorală prezidențială din SUA. Fostul președinte SUA a salutat vizita lui Viktor Orbán la Moscova, construindu-și mesajul pe nevoia de pace. Totuși, Donald Trump este în campanie electorală și la o posibilă revenire la putere, politica sa externă pe acest subiect poate fi total diferit de cea promovată în campanie. Am văzut această îmblânzire și schimbare de orientare la Giorgia Meloni și alți lideri de extremă dreaptă aflați în opoziție, ajunși la putere.

Singura miză absolută a lui Donald Trump este să câștige alegerile prezidențiale! Viktor Orbán este naiv dacă crede că Donald Trump va încheia o pace cu Rusia pe dosarul Ucraina în condițiile actuale, dar poate fi sigur că Trump va folosi nevoia de securitate și de pace pentru a câștiga alegerile.

Vizita la Moscova a fost un fiasco pentru Viktor Orbán. Vladimir Putin s-a folosit de premierul Ungariei în războiul hibrid al Rusiei, l-a umilit pe premierul ungar, a transmis în clar condițiile de pace, care în fapt înseamnă o capitulare a Ucrainei.

Pacea, tema mult iubită și cea mai favorită a propagandei comuniste pentru a fi pusă în contrast cu capitalismul care ar fi iubit războiul:

“CEAUȘESCU PACE”! Orbán PACE!

Președinția rotativă a UE îi oferă lui Viktor Orbán o scenă pentru:

• accentuarea luptei împotriva birocraților de la Bruxelles;
• o campanie în sprijinul partidelor de extremă dreaptă și suveraniste din Europa;
• crearea unei imagini a unui lider european activ și capabil să fie un liant între Vest și Est în scopul încheierii păcii;
• a ieși din izolarea internațională extremă în care se află;
• a fi un beneficiar al unei posibile reconfigurări geopolitice între marile puteri;
• a juca un rol într-un proces de încheiere a păcii în războiul dintre Rusia și Ucraina, discuții de pace care se configurează în viitorul apropiat.

Deși extrem de contestat, Viktor Orbán are o masă de simpatizanți în Europa, chiar și în România. De ce? Pentru că Uniunea Europeană nu este capabilă să răspundă unor nevoi ale cetățenilor săi, nu reușește să facă un pas decisiv către o politică externă și de apărare comună, astfel rămâne o zonă de tampon și dispută între SUA – China și Rusia.

În ce privește România, Viktor Orbán are mulți adepți, dar vulnerabilitatea Bucureștiului este internă și constă în: contraselecția liderilor politici și a celor din administrația publică, respectiv a falimentului în domeniile-cheie cum ar fi educația și sănătatea. Această realitate nu poate fi compensată de competitivitatea serviciilor de intelligence. Fără lideri politici și guvernamentali competitivi, România nu poate fi un jucător în relațiile regionale și globale.

Viktor Orbán nu este o soluție pentru politica internă din România.

Va reuși Viktor Orbán? Premierul Ungariei își supraevaluează poziția și puterea pe plan internațional. Dorința lui Viktor Orbán de a fi un liant între Vest și Est, între SUA – China – Rusia nu are un fundament în realitate. Premierul maghiar nu este un actor echidistant și nici nu poate fi. Parte a NATO și UE, Ungaria nu poate fi și un liant între Vest și Est având în vedere politica externă a premierului ungar de la preluarea puterii din 2010.

Prin ultima sa acțiune de politică externă, premierul Ungariei  a compromis președinția rotativă la UE a țării sale, va accentua și mai mult, dacă nu a fost suficient de profund, izolarea externă a Budapestei.

Viktor Orbán  “nu doar că a declanșat un duș rece asupra UE, ci în mod direct i-a arătat degetul mijlociu” cum arată cotidianul Süddeutsche Zeitung,  dovedind încă o dată că guvernul său este un aliat NATO și un stat membru UE “radioactiv”!