Ce urmează după căderea guvernului Dăncilă. Pașii constituționali și variantele de joc ale președintelui Iohannis

Din momentul adoptării moțiunii de cenzură în Parlament, Guvernul este considerat demis. Potrivit Constituției, Guvernul Dăncilă îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului cabinet. Altfel spus, premierul-demis Viorica Dăncilă nu mai poate adopta ordonanțe simple sau de urgență și are puteri limitate până la instalarea unei noi echipe la Palatul Victoria.

După căderea guvernului, jocul politic se mută din Parlament la Cotroceni, iar președintele Klaus Iohannis devine principalul jucător. Potrivit articolului 85 din Constituție, ”preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament”.

Este de așteptat ca șeful statului să convoace în perioada următoare consultări cu partidele parlamentare la Cotroceni, dat fiind că PSD a pierdut majoritatea parlamentară. PSD și-a dat jos tot prin moțiune de cenzură guvernul Grindeanu, Tudose a demisionat singur, însă acum este prima dată când guvernul pică pe mâna opoziției.

După căderea guvernului Tudose, președintele Klaus Iohannis a decis să mai acorde o șansă PSD nominalizând-o pe Viorica Dăncilă. Puțin probabil că în plină campanie electorală șeful statului va desemna un al patrulea premier de la PSD, deși dispune și de această variantă.

Prima opțiune a președintelui Iohannis ar trebui să fie Ludovic Orban, votat de PNL drept candidatul partidului pentru funcția de premier.

Aici se deschid mai multe variante de joc. PNL ar putea forma un guvern minoritar, cu susținere în Parlament de la parlamentarii alianței USR/PLUS, PRO România, PMP , UDMR și grupul minorităților naționale.

USR a anunțat că nu este interesat să intre la guvernare decât în urma alegerilor, iar UDMR pare dispusă să susțină un eventual guvern minoritar din Parlament.

PNL ar putea forma un guvern de tranziție împreună cu USR și alte partide, cu scopul de a asigura guvernarea până la alegerile anticipate (dacă se vor putea organiza) sau la termen. Chiar dacă USR a declarat că nu intră decât prin alegeri, rămâne de văzut cum se va comporta  în fața unei solicitări formale de a-și asuma guvernarea.

Varianta unui guvern tehnocrat pare cea puțin probabilă, PNL anunțând deja că este gata să își asume guvernarea. Greu de crezut că președintele Iohannis va repeta soluția din 2016, care nu s-a dovedit din punct de vedere politic cea mai bună mutare. N-ar fi totuși de exclus în totalitate varianta unui nume de premier din afara partidelor, susținut politic și cu miniștri politici.

În fine, președintele Iohannis are teoretic opțiunea să nominalizeze un premier de la USR/ PLUS cu invitația de a organiza anticipate, aceasta fiind tema favorită a echipei Barna – Cioloș după alegerile europarlamentare, când alianța a obținut un scor bun, plasându-se pe locul trei.

Potrivit Constituției, anticipatele pot fi organizate numai dacă Parlamentul respinge consecutiv două propuneri de premier. Greu de crezut că parlamentarii vor accepta să-și încheie mandatul cu un an mai repede, din acest motiv mulți estimează că organizarea de anticipate este cvasi-imposibilă în actuala arhitectură constituțională.

Articolul 89 din Constituție prevede următoarele: ”După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

Opțiunea desemnării unui candidat pentru funcția de premier de la USR/ PLUS pare puțin probabil să fie și prima. Totuși, n-ar fi exclus ca șeful statului să recurgă la ea dacă Ludovic Orban, în cazul în care va fi desemnat să formeze viitorul guvern, nu va reuși să adune o majoritate care să-i voteze echipa în Parlament.

Apoi, președintele Klaus Iohannis și PNL ar avea tot interesul să pună guvernarea în brațele USR/PLUS pentru a ataca din opoziție mai ales alegerile locale de anul viitor. Ele reprezintă o miză mare pentru partide, care se bazează în primul rând pe armata de primari, șefi de CJ, consilieri locali și județeni.

Căderea guvernului pune în discuție atât viitorul candidatului PSD la prezidențiale cât și viitorul Vioricăi Dăncilă în fruntea PSD. De astăzi, s-a deschis lupta pentru putere în partid iar în zilele următoare vom vedea cine sunt principalii competitori. Bătălia internă se va tranșa probabil abia după alegerile prezidențiale.

Sursa Foto: Inquam Photos / Autor: Octav Ganea