Ce urmează după demiterea Guvernului Orban și cum se poate ajunge la alegeri anticipate. Mingea ajunge în terenul președintelui Iohannis

Guvernul Ludovic Orban a fost demis cu 261 de voturi, din cele 233 necesare. În condițiile adoptării moțiunii de cenzură în Parlament, Guvernul este considerat demis. Potrivit Constituției, Guvernul Orban îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor administrative (cum ar fi plata salariilor pentru bugetari), până la depunerea jurământului de către membrii noului cabinet. Nu mai poate adopta ordonanțe simple sau de urgență și are puteri limitate până la instalarea unui nou guvern.

Președintele Klaus Iohannis este cel care va desemna un nou premier, care va trebui supus votului din Parlament. Urmează consultări la Cotroceni înainte de nominalizarea unui nou premier.

• Potrivit articolului 85 din Constituție, ”preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament”.

PNL și PSD vor încerca să formeze majorități pentru a obține de la Cotroceni nominalizarea unui premier. În cazul PNL, propunerea va fi cel mai probabil tot Ludovic Orban. Au spus-o deja majoritatea liderilor partidului.

De celalată parte, PSD, prin vocea președintelui Marcel Ciolacu a anunțat că PSD va propune pentru funcția de premier „un intelectual de stânga”, care „va fi greu de refuzat” de către președintele Klaus Iohannis.

• „Noi dorim în primul rând să dăm Guvernul Orban jos și cred că vom reuși miercuri. Mai departe intrăm într-o logică constituțională. Din discuțiile avute cu colegii mei din teritoriu și cu parlamentarii urmează ca PSD să meargă la președintele României cu o propunere de prim-ministru, nu membru al PSD. O să mergem ca propunere cu un intelectual de stânga și un om care va fi greu de refuzat de către președintele României. Avem această propunere, nu e membru de partid”, a spus Marcel Ciolacu.

În acest context, trei nume sunt vehiculate în partid: Vasile Dâncu, Cristian Socol și Remus Pricopie.

Demiterea guvernului este primul pas spre o premieră în viața politică românească: alegerile anticipate, sau alegerile înainte de termen. Pentru a se ajunge în această situație, sunt însă mai mulți pași.

Potrivit Constituției, alegerile anticipate pot fi organizate numai dacă Parlamentul respinge consecutiv două propuneri de premier.

• (1)”După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.” – Articolul 89 din Constituția României.

Pentru aceasta, parlamentarii tuturor partidelor vor fi nevoiți să își încheie mandatul cu un an mai repede și să piardă indemnizația și celelalte privilegii care decurg din statutul lor actual. De asemenea, mulți dintre ei își fac calcule la nivel local în condițiile în care nu au siguranța unei noi candidaturi care să le aducă un nou mandat.

Din acest punct de vedere,  respingerea a două nominalizări făcute de președinte, ar putea reprezenta adevăratul obstacol în calea anticipatelor.

Dacă totuși se ajunge în această situație, președintele trebuie să dizolve Parlamentul, o situație inedită pentru democrația românească.

Procedura este destul de dificilă. Dizolvarea Parlamentului implică parcurgerea următoarele etape principale:

• încetarea mandatului Guvernului, în acest caz prim moțiune de cenzură
• numirea de către președinte, după consultarea partidelor parlamentare, a unui candidat la funcția de prim-ministru
• prim-ministrul desemnat trebuie să alcătuiască lista membrilor Guvernului și să se ocupe de pregătirea unui program de guvernare, cu care să se prezinte în Parlament pentru obținerea votului de încredere
• neacordarea votului de încredere de către Parlament
• repetarea procedurii, cu începere de la numirea unui candidat la postul de prim-ministru.

Ca pregătire pentru scenariul alegerilor anticipate, Guvernul a redus la jumătate termenul de aducere la cunoștință a datei alegerilor. A făcut acest lucru printr-o Ordonanță de Urgență ”privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate”, emisă marți seara, cu o zi înainte de dezbaterea moțiunii.

Până acum, legislația electorală prevedea un termen de 90 de zile pentru organizarea acesto alegeri, în timp ce Constituția prevede un termen de trei luni. Potrivit ordonanței, termenul stabilit pentru organizarea alegerilor este de 50 de zile, iar anunțul privind data la care se vor dsfășura se poate face în 5 zile.