Ce va spune președintele Klaus Iohannis în ultimul său discurs la începutul anului școlar, în calitate de șef al statului? Analiza discursurilor din ultimii 9 ani

Președintele României își încheie în acest an „excursia” celor două mandate a câte 5 ani fiecare în fruntea țării. Discursul de luni, 9 septembrie, când va vorbi la Colegiul Național Mihai Viteazul din București, conform agendei anunțate, este ultimul în calitate de șef al statului prezent la o deschidere a cursurilor școlare. Despre ce va fi acest ultim discurs? Am putea contura câteva dintre temele favorite ale lui Klaus Iohannis dacă ne uităm la ceea ce a transmis în alocuțiunile sale din ultimii 9 ani la astfel de ocazii de la care nu a lipsit niciodată în cele două mandate, se arată într-o analiză publicată de Edupedu.ro.

Discursurile lui Klaus Iohannis au fost întotdeauna clare, coerente, critice pe alocuri când la guvernare erau partide în opoziție cu președintele, laudative și fără trimiteri la problemele reale atunci când în fotoliul de ministru erau partizani ai lui Klaus Iohannis, oameni pe care chiar el i-a numit acolo (vezi cazurile Sorin Cîmpeanu, Monica Anisie, Ligia Deca). Pe fond, vorbele președintelui ticluite în aceste adresări au o mare slăbiciune: lipsa unei legături puternice cu acțiuni concrete și rapide care să remedieze problemele acute ale educației.

Chiar în discursul de anul trecut făcea referire la proaspăt intratele în vigoare legi ale educației, la acea vreme, spunea că „reformele educaționale necesită însă răbdare și perseverență, pentru că rezultatele se văd în timp și nu de pe o zi pe alta”. De parcă nu tot el a vorbit încă din primul său discurs în calitate de președinte, pe 14 septembrie 2015, când avea 10 luni de mandat, despre o nouă reformă, deși cea începută în 2011 abia pornise și analizele interne și internaționale o catalogau drept o schimbare majoră și vizionară pentru acele momente. Vorbea despre „nevoia unei dezbateri naționale serioase asupra viitorul educației și școlii românești, cu toți actorii interesați. Aceasta implică și o abordare diferită față de cadrul normativ. Vă spun limpede că nu voi gira modificări ale legislației privind educația fără ca ele să treacă prin filtrul unei atente și consistente dezbateri publice, în care cei implicați să ajungă la un numitor comun într-o abordare pe termen lung”. În februarie 2016 a fost lansat proiectul „România educată”, în care au urmat serii întregi de dezbateri. Foarte puține dintre concluziile acelor dezbateri s-au regăsit în pachetele de legi rezultate în urma demersului, iar și mai puține dintre măsurile propuse de specialiștii consultați atunci, interni sau internaționali, au și fost aplicate, chiar dacă unele au ajuns să prindă o formă sau alta în legile Deca-Iohannis.

Citește continuarea pe Edupedu.ro.