Ce variante de coaliție se întrevăd după alegerile federale din Germania de duminică? Favoritul la postul de cancelar, liderul Uniunii Creștin Democrate (CDU), Friedrich Merz, exclude o coaliție cu Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă)

La dezbaterea televizată cu liderii principalelor partide din Germania, Merz s-a declarat deschis să formeze o coaliție cu partidele de centru stânga, Partidul Social Democrat (SPD), condus de cancelarul în exercițiu, Olaf Scholz, și Verzii, al căror candidat la funcția de cancelar este actualul ministru ale economiei și vicecancelar, Robert Habeck.

În timpul dezbaterii în patru la care a mai participat și candidata AfD la postul de cancelar, Alice Weidel, Merz a anunțat decizia strategică de a căuta parteneri de coaliție numai la stânga sa, nu și la dreapta: „Vreau să mă asigur din punct de vedere strategic că avem cel puțin două opțiuni și că avem nevoie doar de una”, a declarat Merz în cadrul dezbaterii de duminică. Presat să precizeze la ce două opțiuni se referă, el a clarificat: „Eventual Social-Democrații, eventual Verzii”.

Sondajele de opinie din luna februarie au indicat CDU și ramura sa din Bavaria, Uniunea Creștin Socială (CSU), condusă de Markus Soder, cu intenții de vot în medie de 30%, cu AfD la 20 – 21% (în cel mai recent sondaj chiar 22%), SPD 15 – 16% și Verzii 12 – 14%.

Un astfel de rezultat ar constitui o premieră, nu doar pentru rezultatul record al AfD, ci și pentru cel mai slab rezultat din istorie al SPD și prima dată când Social Democrații nu s-ar clasa pe unul dintre primele două locuri în alegerile pentru Bundestag (camera inferioară a parlamentului federal). În această situație, Merz rămâne singurul candidat serios pentru funcția de cancelar, iar SPD și Verzii nu mai pot avea pretenții prea mari.

„Cred că Social Democrații au înțeles că nu pot continua așa. Cred că Verzii au înțeles că nu pot continua așa.” a spus Merz în cursul dezbaterii.

Varianta cu Verzii, pe lângă SPD, este luată în calcul în cazul în care CDU/CSU și SPD nu ar avea suficiente mandate în Bundestag pentru o majoritate. Dar aici Merz are o problemă, pentru că partenerul său bavarez Soder nu acceptă sub nicio formă o coaliție cu Verzii. „Suntem de acord că politicile economice ale actualului guvern nu trebuie să continue sub nicio formă,” a declarat Merz cu privire la o posibilă divergență cu Soder.

Pe lângă cele patru partide care au practic garanția depășirii pragului național de 5% de intrare în Bundestag, mai sunt alte trei partide care se învârt în jurul acestui prag: Linke (Stânga, urmașul foștilor comuniști din estul Germaniei), care a revenit spectaculos în sondajele pentru alegerile federale după o serie de rezultate catastrofale în alegerile de land, Alianța Sarah Wagengkecht (BSW, stânga naționalistă), care a scăzut după rezultate spectaculoase în landurile estice și Partidul Liber Democrat (FDP), fostul partener al SPD și Verzilor în prima coaliție tricoloră (“Semafor”) din istoria de 75 de ani a Republicii Federale Germania.

FDP era partenerul privilegiat al CDU în trecut, dar acum, chiar dacă intră în Bundestag, este puțin probabil să ofere suficient sprijin pentru o majoritate. În plus, Merz a declarat că are mari dubii cu privire la FDP, fără să precizeze despre ce e vorba. Analiștii consideră că FDP, a cărui retragere din Semafor a dus la prăbușirea coaliției și la primele alegeri anticipate din ultimii 20 de ani, nu este dispus la compromisuri cu privire la rectitudinea fiscală, or Merz vrea să mărească cheltuielile, mai ales cele militare, iar Social Democrații sunt tradițional mai lacși cu baierele pungii.

Ca atare, singura soluție practic anvizajabilă de coaliție după alegerile federale, este una între CDU/CSU și SPD, fosta “Mare Coaliție”, care a guvernat între 1966 – 1969 și apoi în 12 din cei 16 ani ai cancelariatului Angelei Merkel (2005 – 2009 și 2013 – 2021). Această soluție nu este însă cea preferată a celor două partide care au condus Germania după 1949 și presupune diluarea mai tuturor politicilor guvernamentale și compromisuri la fiecare pas care adeseori au darul de a antagoniza pe toată lumea.

Deocamdată AfD, cu a cărei lideră s-a întâlnit recent multimiliardarul american Elon Musk, numit de președintele SUA Donald Trump șef al Departamentului pentru Eficiența Guvernării (DOGE), va rămâne foarte probabil în afara puterii la Berlin. Dar acest partid, care între altele dorește “remigrația” imigranților, urăște turbinele de vânt, admiră unele aspecte ale perioadei naziste și are o poziție pro-Rusia, anti-UE și anti-NATO, n-a făcut decât să crească în electorat, fiind popular cu precădere în estul Germaniei și printre tinerii de acolo. Și dacă lucrurile continuă tot așa în Germania – recesiune economică, inflație și atentate terorist-islamiste – s-ar putea ca la viitoarele alegeri AfD să nu mai poate fi respins ca partener de coaliție.