Cea mai veche inimă din lume, datată în urmă cu 380 de milioane de ani, a fost descoperită la un pește preistoric

Cercetătorii au descoperit o inimă veche de 380 de milioane de ani păstrată în interiorul unui pește preistoric fosilizat, relatează BBC.

Aceștia spun că specimenul surprinde un moment cheie în evoluția organului de pompare a sângelui care se găsește la toate animalele cu oase dorsale, inclusiv la oameni.

Inima a aparținut unui pește cunoscut sub numele de Gogo, care în prezent este dispărut.

Descoperirea „uluitoare”, publicată în revista Science, a fost făcută în Australia de Vest.

Cercetătorul principal, profesorul Kate Trinajstic de la Universitatea Curtin din Perth, a povestit pentru BBC News despre momentul în care ea și colegii ei și-au dat seama că au făcut cea mai mare descoperire din viața lor.

„Eram înghesuiți în jurul computerului și am recunoscut că avem o inimă și nu prea ne venea să credem! A fost incredibil de emoționant”, a spus ea.

De obicei, mai degrabă oasele decât țesuturile moi sunt cele care se transformă în fosile – dar în această locație din Kimberley, cunoscută sub numele de formațiunea stâncoasă Gogo – mineralele au conservat multe dintre organele interne ale peștelui, inclusiv ficatul, stomacul, intestinul și inima.

„Acesta este un moment crucial în propria noastră evoluție”, a declarat profesorul Trinajstic.

„Arată planul corpului pe care l-am evoluat foarte devreme, iar noi vedem acest lucru pentru prima dată în aceste fosile”.

Colaboratorul ei, profesorul John Long de la Universitatea Flinders din Adelaide, a descris descoperirea ca fiind „o descoperire uluitoare, care lasă cu gura căscată”.

„Nu am știut niciodată nimic despre organele moi ale unor animale atât de vechi, până acum”, a spus el.

Peștele Gogo este primul dintr-o clasă de pești preistorici numiți placodermi. Aceștia au fost primii pești care au avut fălci și dinți. Înainte de ei, peștii nu depășeau 30 cm, dar placodermele puteau crește până la 9 m lungime.

Placodermele au fost forma de viață dominantă a planetei timp de 60 de milioane de ani, existând cu peste 100 de milioane de ani înainte ca primii dinozauri să fi pășit pe Pământ.

Scanările fosilei peștelui Gogo au arătat că inima sa era mai complexă decât se aștepta pentru acești pești primitivi. Avea două camere una peste alta, cu o structură similară cu cea a inimii umane.

Cercetătorii sugerează că acest lucru a făcut ca inima animalului să fie mai eficientă și a fost pasul critic care l-a transformat dintr-un pește care se mișca lent într-un prădător care se mișcă rapid.

„Aceasta a fost modalitatea prin care au putut să ridice miza și să devină un prădător vorace”, a declarat profesorul Long.

Cealaltă observație importantă a fost că inima era mult mai în față în corp decât cele ale peștilor mai primitivi.

Se crede că această poziție a fost asociată cu dezvoltarea gâtului peștelui Gogo și a făcut loc pentru dezvoltarea plămânilor mai departe pe linia evolutivă.

Dr. Zerina Johanson de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, care este un lider mondial în domeniul placodermelor și care este independentă de echipa profesorului Trinajstic, a descris cercetarea ca fiind o „descoperire extrem de importantă” care ajută la explicarea motivelor pentru care corpul uman este așa cum este astăzi.

„Multe dintre lucrurile pe care le vedeți le avem încă în propriul nostru corp; fălci și dinți, de exemplu. Avem prima apariție a înotătoarelor din față și a înotătoarelor din spate, care în cele din urmă au evoluat în brațele și picioarele noastre.

Există multe lucruri care se întâmplă în aceste placoderme și pe care le vedem evoluând la noi înșine astăzi, cum ar fi gâtul, forma și dispunerea inimii și poziția acesteia în corp”, afirmă Johanson.

Descoperirea completează un pas important în evoluția vieții pe Pământ, potrivit doctorului Martin Brazeau, expert în placoderme la Imperial College London, care este, de asemenea, independent de echipa de cercetare australiană.

„Este foarte interesant să vedem acest rezultat”, a declarat el pentru BBC News.

„Peștii pe care eu și colegii mei îi studiem fac parte din evoluția noastră. Face parte din evoluția oamenilor și a altor animale care trăiesc pe uscat și a peștilor care trăiesc astăzi în mare”.