G4Media.ro

Ceasornicăria și arta mecanică au fost înscrise în patrimoniul cultural imaterial UNESCO

Mecanism ceas ceasornicarie

Ceasornicăria și arta mecanică au fost înscrise în patrimoniul cultural imaterial UNESCO

UNESCO a înscris miercuri ceasornicăria şi arta mecanică, meserii care sunt mândria Elveţiei şi a oraşului Besançon din Franţa, pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii, informează AFP.

Această reuşită reprezintă o recunoaştere a know-how-ului situat ”la răscrucea ştiinţei, artei şi tehnicii” pe un ”arc de ceasornic” ce transcende frontiera franco-elveţiană, de la Geneva la Schaffhausen, trecând prin Bienne (Biel) şi Besançon, până în Sainte-Croix, în Munţii Jura, a declarat Biroul Federal de Cultură din Berna.

”Această înscriere evidenţiază o tradiţie vie emblematică a Arcului Jurasian franco-elveţian”, a transmis instituţia într-un comunicat.

În acest spaţiu franco-elveţian, o mare diversitate de meşteşugari, companii, şcoli, muzee şi asociaţii valorifică şi transmit tehnici manuale atât tradiţionale, cât şi inovatoare, a indicat Ministerul Culturii din Elveţia.

Depusă în martie 2019, candidatura a fost susţinută de Elveţia în colaborare cu Franţa şi a fost catalogată de UNESCO drept ”exemplară” deoarece pune în evidenţă un patrimoniu cultural într-un spaţiu transfrontalier, a subliniat Ministerul Culturii din Elveţia.

Arta mecanică înglobează fabricarea mecanismelor şi a cutiilor muzicale, strâns asociate profesiei de ceasornicar.

În Elveţia, sectorul are aproximativ 57.500 de angajaţi, conform Convenţiei patronale a industriei ceasurilor.

Producţia de ceasuri a apărut în Elveţia la jumătatea secolului al XVI-lea la Geneva, unde se refugiau mulţi protestanţi francezi şi italieni. În 1541, reformatorul francez protestant stabilit la Geneva Jean Calvin a interzis purtarea obiectelor ornamentale, determinând aurarii şi bijutierii să apeleze la o altă artă, şi anume cea a orologeriei, potrivit site-ului federaţiei elveţiene a ceasornicarilor.

Un prim ”orologier”, francezul Thomas Bayard, a fost înregistrat la Geneva în 1554, notează Fondation de la Haute Horlogerie.

În prezent, ceasornicăria este al treilea cel mai important sector de export al Elveţiei. În 2019, exporturile elveţiene de ceasuri s-au ridicat la 21,7 miliarde de franci elveţieni (20,1 miliarde de euro).

Sursa: Agerpres

Sursa foto: Pixabay

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

3 comentarii

  1. Dacă nu se înscriu in UNESCO ar fi dispărut companiile elvețiene de ceasuri. Deja vânzările lor erau in declin datorita ceasurilor smart, iar pandemia a pus capac. Oricum, ceasornicaria a ajuns o mafie in Elvetia, din moment ce in proportie de 90% toate ceasurile sunt echipate cu aceleasi mecanisme, pretul variind in functie de cati „ambasadori” au sau de numarul de diamante. Ceasuri care nu costa mai mult de 400 EURO, sunt vândute cu 4000 doar pentru ca scrie pe el o anumită marcă. Plus ca, o mare parte din piese sunt facute astazi in China. Apropo, poza din articol este a unui Seiko, marca pentru care am tot respectul.

    • Nope. Au inscris pentru a evita copiile asiatice . Utilizarea de mecanisme standard comune (ETA…)este doar la modelele entry level. Toate casele de ceasuri elvetiene care se respecta au mecanismul propriu – dar aici vorbim de modele de peste 10.000 EUR. Ceasurile elvetiene nu sunt concurate de ceasurile smart fiind piete complet diferite. S-a mai cantat prohodul orologeriei elvetiene si la aparitia ceasurilor cu quartz si efectul a fost invers. La un export de 20 miliarde de EUR e cam fortat sa spui ca aceasta industrie e „pe duca” Ca si cum ai spune ca masina Tico ameninta piata celor de la Audi sau BMW.

    • @tyty Nope, treaba cu patentele ETA a expirat demult, iar astazi exista cel putin 3 alte companii care le produc. Singura grija a oamenilor este astazi sa-si cumpre un ceas elvetian. Deja exista companii acolo care fie se vor inchide, fie isi vor reorienta productia spre alte tipuri de echipamente. 90% dintre comaniile elvetiene nu au ce sa mai protejeze, insa prin UNESCO vor putea fi salvate poate. Nu vorbim aici de marcile foarte scumpe sau de manufacturi orologere, precum Rolex. Exista zeci de articole in revistele de specialitate despre noua criza din Elvetia si impactul ceasurilor smart.