Cecenii se alătură valului de cetățeni ruși care fug de chemarea lui Putin de a lupta în războiul împotriva Ucrainei. Mulți s-au strâns la frontiera Bosniei cu Croația, proaspăt aderată la Spațiul Schengen (The Times)

Zeci de ceceni au ajuns la granița dintre Bosnia și Croația pentru a scăpa de riscul de a fi recrutați de Rusia pentru a lupta în Ucraina și pentru a cere azil în Europa.

Bărbați, femei și copii, îmbrăcați în geci de puf întunecate și purtând în mână genți mari de voiaj, au călătorit din sudul republicii parte a Federației Ruse pentru a ajunge în Bosnia, unde li se permite să intre fără viză. „Cea mai mare problemă este mobilizarea în armată pentru a participa la războiul din Ucraina”, a declarat Isa Daduyev, de la Adunarea Cecenilor din Europa. „Dacă refuzi să te înrolezi în armată, riști o pedeapsă cu închisoarea”.

În ultimele săptămâni, cecenii s-au adunat în apropierea frontierei cu Croația, iar unii dintre ei dorm sub cerul liber, pe vremea cenușie a lunii decembrie, în așteptarea unei ocazii de a trece în Uniunea Europeană.

Aproximativ 50 de ceceni stau în apropierea punctului de trecere a frontierei Maljevac, la aproximativ 320 de kilometri de Sarajevo și la 70 de kilometri sud de Zagreb, potrivit Ministerului Securității din Bosnia și Herțegovina. Alți circa 100 așteaptă în orașul vecin Velika Kladusa, potrivit relatărilor locale. „Aceste persoane au intrat în țara noastră în mod legal pe baza regimului fără vize și pot rămâne până la 30 de zile”, a declarat ministerul din Bosnia.

Unii își pot permite un hotel, dar mulți sunt nevoiți să doarmă afară, chiar la graniță, a declarat Daduyev: „Își petrec noaptea la granița cu Croația, până când îi lasă să treacă”.

Marina, în vârstă de 23 de ani, din Groznîi, capitala Ceceniei, a trecut în Croația după ce a fugit de campania de mobilizare anunțată de președintele Putin în septembrie. „Au vrut să îl trimită pe soțul meu la războiul din Ucraina”, a declarat ea pentru The Times. Ea era însărcinată în momentul traversării, în octombrie, și de atunci a născut în Croația. „Nu era nimeni la graniță în afară de mine și de soțul meu. Am fost ușor de trecut cu vederea”.

Cu toate acestea, soțul ei a fost dus într-o „închisoare de expulzare” după ce li s-a refuzat azilul. „Sunt încă singură cu copilul meu în brațe”, a spus ea, în timp ce fiul ei de două luni plângea.

Un grup de 20 de solicitanți de azil a intrat marți în Croația, potrivit presei locale. „Ei intră în grupuri, trec prin procesul de verificare. Croația a deschis, de asemenea, trei puncte de control la punctele de trecere a frontierei”, a declarat Svevlad Hoffmann, consilier al directorului poliției de frontieră bosniace. Cu toate acestea, mulți sunt respinși, deoarece Croația a sporit numărul patrulelor în jurul punctelor de trecere a frontierei.

Sute de mii de ruși au fugit din țară pentru a evita să fie înrolați după ce s-a răspândit vestea că 300.000 de rezerviști vor fi chemați să lupte în Ucraina. Unii au călătorit în Kazahstan și în alte țări vecine și au fost deportați în Rusia, unde acum riscă să fie urmăriți penal. Acești ceceni speră să ajungă la rude din Europa și să obțină ajutor de la „colegii de trib” în timp ce încearcă să ceară azil, a declarat Daduyev.

Aproximativ 45.000 de cetățeni ruși au plecat în Serbia, care a refuzat să susțină sancțiunile occidentale și restricțiile de zbor impuse Rusiei din cauza invaziei. Cecenii sosesc adesea în Bosnia pe uscat din Serbia sau zboară direct din Turcia care, deși membră a NATO, a încercat să cultive relații atât cu Moscova, cât și cu Kievul și să acționeze ca mediator între cele două părți.

Marina a declarat că soțul ei este încă reținut în Croația, împreună cu mulți alții din sudul republicii rusești, care are o populație predominant musulmană. Luna trecută, un tribunal croat a început să examineze primele posibile cazuri de expulzare a persoanelor suspectate de implicare în mișcările islamiste. „Pe scurt, ei sunt acuzați de extremism”, a declarat Marina.

Ministerul de Interne al Croației a negat discriminarea religioasă, declarând pentru Radio Europa Liberă/Radio Libertatea că „respinge insinuările potrivit cărora accesul la sistemul de azil este posibil doar pentru o anumită categorie de cetățeni ruși și o anumită confesiune”.

Cecenii au fost în general divizați în ceea ce privește invazia din Ucraina, batalioanele de voluntari din republică luptând de ambele părți. Cei loiali lui Putin, sub comanda omului forte Ramzan Kadîrov, au jucat un rol proeminent în lungul asediu de la Mariupol, una dintre cele mai violente bătălii ale războiului. Cu toate acestea, există ceceni care resping pretențiile Rusiei și ale lui Kadîrov de a „elibera” Ucraina de sub opresiunea fascistă. Aceștia își amintesc că însuși Groznîi a suferit tipul de devastare și de victime civile pe care le vedem acum în Mariupol și în alte orașe ucrainene atunci când trupele rusești au asediat capitala cecenă timp de aproape șase săptămâni în 1999.

Granița dintre Bosnia și Croația a fost un punct fierbinte pentru refugiații și migranții care speră să intre în Europa din 2015, când alte state din Balcani au luat măsuri pentru a închide rutele de migranți. De Anul Nou, aceasta va marca, de asemenea, începutul Spațiului Schengen, deoarece Croația se alătură oficial zonei fără vize, ceea ce înseamnă că orice persoană care reușește să treacă granița ar putea călători mai departe în Germania sau Franța cu controale minime.

Consiliul European negociază în prezent sporirea prezenței agenției de frontieră a UE, Frontex, în Albania, Serbia, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru, pentru a contribui la soluționarea cererilor de azil. Dar cecenii cu pașapoarte rusești aflați la frontieră așteaptă deja de mai bine de o lună, iar dacă sunt respinși nu li se oferă întotdeauna motive și pot aștepta să încerce din nou.