CEDO cere Rusiei eliberarea ‘imediată’ a opozantului Aleksei Navalnîi, Moscova refuză

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a cerut guvernului rus eliberarea imediată a opozantului Aleksei Navalnîi, argumentând că există riscuri pentru viaţa sa în detenţie, conform unei decizii făcute publice miercuri, potrivit AFP şi Reuters, dar Rusia a respins neîntârziat decizia, denunţând o ingerinţă inacceptabilă.

‘Curtea a ţinut cont de natura şi amploarea riscului pentru viaţa reclamantului, deliberând în lumina circumstanţelor generale ale detenţiei actuale a reclamantului’, precizează CEDO într-un comunicat, postat pe site-ul său internet, o decizie pe care Rusia, ca semnatară a Convenţiei europene pentru protecţia drepturilor omului, ‘are obligaţia să o respecte’.

Decizia CEDO intervine la o lună după arestarea, la 17 ianuarie, a lui Navalnîi, adversarul nr.1 al Kremlinului. El a fost reţinut la punctul de control al paşapoartelor de pe un aeroport din Moscova la revenirea din Germania după otrăvirea sa în august, despre care Navalnîi spune că a fost ordonată de preşedintele Vladimir Putin.

Decizia instanţei de la Strasbourg a a fost anunţată de asemenea pe blogul lui Aleksei Navalnîi.

Această ‘măsură provizorie’ a fost luată în urma unei sesizări depuse de opozantul rus la 20 ianuarie a.c. în care el cerea eliberarea sa. El estima că măsurile luate de autorităţile ruse pentru a-i asigura detenţia ‘nu pot oferi garanţii suficiente pentru viaţa şi sănătatea sa’.

Curtea nu se referă la această otrăvire, dezminţită de Moscova, dar stabilită în urma analizelor efectuate de trei laboratoare europene. Cu toate acestea, instanţa de la Strasbourg a apreciat că Navalnîi ar trebui eliberat luând în considerare ‘amploarea riscului pentru viaţa reclamantului’.

Ministrul rus al justiţiei a respins ca inadmisibilă decizia CEDO.

‘Nu există nicio bază legală în legislaţia rusă care să permită eliberarea acestei persoane’, a apreciat Konstantin Ciuicenko, potrivit agenţiilor de presă ruse, denunţând o ‘ingerinţă grosieră’ în afacerile ruse şi o decizie ‘politică’.

Moscova, ale cărei relaţii cu UE şi SUA sunt tensionate de mai mulţi ani, a respins deja numeroase apeluri ale Occidentului de a-l pune în libertate pe opozantul rus, percepându-le ca pe o atingere la adresa suveranităţii sale.

Aleksei Navalnîi a fost arestat la 17 ianuarie la revenirea sa din Germania, unde fusese transportat în stare de comă după ce fusese otrăvit în august la Tomsk cu agent neurotoxic.

În prezent, Navalnîi se află în detenţie, aşteptând examinarea sâmbătă a recursului la decizia de transformare a unei pedepse cu închisoarea cu suspendare datând din 2014 într-o sentinţă cu executare de aproape trei ani de închisoare.

Susţinătorii lui Navalnîi, care se confruntă în aceste zile cu un alt proces – unul de defăimare -, au salutat decizia CEDO, insistând că justiţia rusă ar trebui să se conformeze acesteia.

‘Rusia este obligată să aplice această decizie, nu poate fi altfel, întrucât Convenţia europeană (a drepturilor omului) face parte din legislaţia rusă ‘, a declarat pentru AFP avocata adversarului, Olga Mihailova.

CEDO reaminteşte că statele semnatare ale Convenţiei pentru drepturile omului ‘sunt obligate să respecte’ măsurile provizorii pe care aceasta le pronunţă.

Cu toate acestea, astfel de măsuri ale CEDO nu au fost respectate în mai multe rânduri, de exemplu în 2005, când Turcia a extrădat doi cetăţeni uzbeci împotriva unei măsuri provizorii luate de instanţa de la Strasbourg.

De atunci, alte ţări, între care Republica Moldova în 2009 sau Rusia în 2016, au fost condamnate de CEDO pentru ‘nerespectarea’ unei astfel de măsuri.

Nerespectarea acestor măsuri de către un stat care a ratificat Convenţia ‘pune în pericol eficacitatea dreptului de petiţie individuală’, precum şi angajamentul oficial al statului de a ‘proteja drepturile şi libertăţile prevăzute în Convenţie’, subliniază CEDO .

Măsurile provizorii sunt rezultatul unei proceduri excepţionale, care stabileşte ‘măsuri de urgenţă’, luând în considerare ‘un risc iminent de daune ireparabile’, pentru a permite ‘buna derulare a procedurii’.

CEDO subliniază că o astfel de decizie nu permite ‘prejudicierea deciziilor ulterioare privind admisibilitatea sau fondul cauzei’.

Potrivit justiţiei ruse, Navalnîi trebuie să fie trimis la închisoare pentru doi ani şi opt luni întrucât a încălcat controlul judiciar în timp ce se afla în Germania, în timp ce acesta a arătat că nu avea cum să se prezinte la organul de poliţie din cauza că se afla la tratament după otrăvirea sa cu Noviciok.

Opozantul a fost condamnat la o pedeapsă cu suspendare în 2014 în cadrul unui dosar de fraudă. CEDO a decis în 2017 că atât el, cât şi fratele său, judecat în acelaşi dosar, au fost privaţi de dreptul la un proces echitabil.

Arestarea sa a provocat proteste în toată Rusia, dar autorităţile le-au reprimat cu brutalitate, circa 11.000 de persoane fiind reţinute.

El şi susţinătorii săi intenţionează să organizeze noi manifestaţii împotriva puterii în primăvară şi în vară, înaintea alegerilor legislative ruse, pe fondul scăderii popularităţii partidului pro-Kremlin, Rusia Unită.

UE, care a adoptat deja sancţiuni împotriva unor oficiali ruşi după refuzul Moscovei de a deschide o anchetă privind otrăvirea lui Navalnîi (44 de ani) cu o substanţă încadrată la armele chimice, ar urma să examineze posibilitatea altor măsuri, în faţa refuzului Rusiei de a-l elibera pe opozant.

Sursa: Agerpres