Cei 120.000 de etnici armeni din Nagorno-Karabah vor pleca în Armenia întrucât nu vor să trăiască în cadrul Azerbaidjanului şi se tem de o epurare etnică

Conducerea regiunii Nagorno-Karabah anunță că cei 120.000 de etnici armeni care trăiesc aici vor pleca în Armenia, întrucât nu vor să trăiască în cadrul Azerbaidjanului, temându-se de o epurare etnică, relateză Reuters conform Agerpres.

Anterior, premierul armean Nikol Pashinyan declarase că armenii din Karabah vor părăsi probabil regiunea şi că Armenia este pregătită să îi primească, în urma unei înfrângeri suferite săptămâna trecută în faţa Azerbaidjanului într-un conflict care datează de la prăbuşirea Uniunii Sovietice.

Armenii din Karabah, un teritoriu recunoscut la nivel internaţional ca făcând parte din Azerbaidjan, dar care anterior ieşiseră de sub controlul Baku, au fost forţaţi să declare o încetare a focului la 20 septembrie, după o operaţiune militară fulgerătoare de 24 de ore a armatei azere, mult mai numeroasă.

Azerbaidjanul afirmă că le va garanta drepturile şi va integra regiunea, dar armenii se tem de eventuale represalii.

„Poporul nostru nu vrea să trăiască în cadrul Azerbaidjanului. 99,9% preferă să părăsească pământurile noastre istorice”, a declarat pentru Reuters David Babaian, consilier al lui Samvel Şahramanian, preşedintele autointitulatei Republici Arţah, denumirea Nagorno-Karabah adoptată de separatişti.

„Soarta bieţilor noştri oameni va rămâne în istorie ca o dezonoare şi o ruşine pentru poporul armean şi pentru întreaga lume civilizată”, a spus Babaian. „Cei responsabili pentru soarta noastră vor trebui să răspundă într-o zi în faţa lui Dumnezeu pentru păcatele lor”, a adăugat el.

Combatanţii armeni din Karabah au început să depună armele, a declarat Babaian, indicând că nu este clar deocamdată când vor putea să treacă prin coridorul Lacin, care leagă acest teritoriu de Armenia, unde premierului Nikol Pashinyan i s-a cerut să demisioneze pentru că nu a reuşit să salveze Karabahul.

Într-un discurs către naţiune, Pashinyan a declarat că unele ajutoare umanitare au sosit în Karabah, dar că etnicii armeni de acolo se confruntă în continuare cu „pericolul unei epurări etnice”.

„Dacă nu vor fi create condiţii reale ca armenii din Nagorno-Karabah să trăiască în casele lor şi mecanisme eficiente de protecţie împotriva epurării etnice, atunci creşte probabilitatea ca armenii din Nagorno-Karabah să vadă în expulzarea din patria lor singura cale de salvare”.

Armenia „îi va întâmpina cu drag pe fraţii şi surorile noastre din Nagorno-Karabah”, a spus Pashinyan, potrivit agenţiei de presă ruse TASS.

Un exod în masă ar putea schimba echilibrul delicat al puterii în regiunea Caucazului de Sud, locuită de un mozaic de etnii şi străbătută de conducte de petrol şi gaze, unde Rusia, SUA, Turcia şi Iran îşi dispută influenţa.

Victoria Azerbaidjanului de săptămâna trecută pare să pună capăt unuia dintre „conflictele îngheţate” vechi de zeci de ani, datând de la destrămarea Uniunii Sovietice. Preşedintele azer Ilham Aliev a declarat că ‘pumnul său de fier’ a aruncat în negura istoriei ideea unui Karabah etnic armean independent şi că regiunea va fi transformată într-un „paradis” ca parte a Azerbaidjanului.

Armenia afirmă că peste 200 de persoane au fost ucise şi 400 rănite în rccenta operaţiune militară azeră. Soarta populaţiei de etnie armeană a stârnit îngrijorare la Moscova, Washington şi Bruxelles.

Nagorno-Karabah, numit de armeni Arţah, se află într-o zonă care, de-a lungul secolelor, s-a aflat sub stăpânirea perşilor, turcilor, ruşilor, otomanilor şi sovieticilor. A fost revendicat atât de Azerbaidjan, cât şi de Armenia după căderea Imperiului Rus în 1917. În perioada sovietică, a fost desemnată ca regiune autonomă în cadrul Azerbaidjanului.

Odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, etnicii armenii din Nagorno-Karabah au ieşit de sub controlul Baku şi au capturat teritoriile învecinate în ceea ce este cunoscut sub numele de primul război din Karabah. În perioada 1988-1994, aproximativ 30.000 de persoane au fost ucise şi peste un milion de oameni, majoritatea azeri, au fost strămutaţi.

În 2020, după zeci de ani de ciocniri, Azerbaidjanul, sprijinit de Turcia, a câştigat un al doilea război decisiv de 44 de zile în Karabah, recâştigând teritorii din enclavă şi din împrejurimi. Acest război s-a încheiat cu un acord de pace mediat de Rusia, pe care armenii o acuză că nu l-a garantat.

Autorităţile armene din regiune au declarat sâmbătă seara că aproximativ 150 de tone de mărfuri umanitare din Rusia şi alte 65 de tone de făină transportate de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii au sosit în regiune.

„Dată fiind amploarea necesităţilor umanitare, ne sporim prezenţa cu personal specializat în sănătate, criminalistică, protecţie şi de decontaminare”, a precizat CICR într-un comunicat.

Cu 2.000 de membri ai forţelor de menţinere a păcii în regiune, Rusia a declarat că, în conformitate cu termenii încetării focului, până sâmbătă au fost predate şase vehicule blindate, peste 800 de arme de calibru mic, arme antitanc şi sisteme portabile de apărare antiaeriană, precum şi 22.000 de cartuşe.

Pashinyan, care a acuzat public Rusia de incapacitatea de a sprijini Armenia, a declarat vineri că în Armenia s-au făcut pregătiri pentru primirea a 40.000 de persoane din Karabah.

Azerbaidjanul, cu populaţie majoritar musulmană, a declarat că armenii, care sunt creştini, pot pleca dacă doresc din Karabah.

Aproximativ 20 de ambulanţe urmează să evacueze o parte dintre răniţii din Nagorno-Karabah în Armenia, a declarat pentru Reuters o sursă umanitară, sub rezerva anonimatului.

Secretarul de stat american Antony Blinken, care a purtat de urgenţă discuţii cu Armenia şi Azerbaidjan, a declarat pe reţelele de socializare că: „Statele Unite vor continua să susţină ferm Armenia, suveranitatea şi integritatea sa teritorială”, potrivit Reuters.