Cei 500 pot schimba direcția României? Ce efecte ar putea avea coagularea presei cu tendințe anti-occidentale, naționaliste sau chiar cu vederi pro-moscovite?

De curând, peste 500 de jurnaliști s-au adunat sub umbrela unei organizații profesionale condusă de oameni care au discursuri dilematice sau de-a dreptul pro-ruse, scrie jurnalista Sabina Fati într-un comentariu pentru Deutsche Welle.

După anunțul lansării acestei noi instituții, care susține că breasla „a fost slăbită de statul paralel”, nu a existat nicio dezbatere publică la nivelul elitelor pornind de la întrebarea ce efecte ar putea avea coagularea presei cu tendințe anti-occidentale, naționaliste sau chiar cu vederi pro-moscovite. O analiză făcută de Firehose of Falsehood, dezvoltată de context.ro, arată că Sorin Roșca Stănescu, Cozmin Gușă, Adrian Severin și Ion Cristoiu „participă la o operațiune de manipulare a informațiilor și împart o infrastructură online care amplifică și propagă teorii ale conspirației și narațiuni ale Kremlinului”.

Jurnaliștii înscriși în noul Club de Presă provin din marile televiziuni de știri (România TV, Realitatea TV, Antena3, B1TV), din redacții ale unor ziare sau site-uri centrale și regionale relativ cunoscute (Evenimentul Zilei, România liberă, Bursa, Monitorul de Suceava, Jurnalul de Iași, Gazeta de Cluj), plus Radio Gold FM, patronat de fiul lui Cosmin Gușă.

În fruntea Clubului de Presă au fost alese persoane controversate, cu biografii politice și ramificații dubioase. Emblematici pentru consiliul de onoare al noii organizații media fondate pentru a-i apăra pe jurnaliști în fața statului paralel sunt Sorin Roșca Stănescu sau Cosmin Gușă.

Primul a colaborat cu Securitatea înainte de 1989, apoi a făcut bani în prima perioadă a tranziției când a înființat Ziua și a reluat rețeta interbelică „șantajul și etajul”, prin care îi convingea pe politicieni și oameni de afaceri să plătească reclamă pentru a nu ajunge subiecte în investigațiile gazetei. Apoi, în 2012, Stănescu intră în PNL, dar un an mai târziu este exclus după ce se dovedește că a folosit documente false pentru a-l acuza pe Traian Băsescu, președintele României în acel moment, de spălare de bani, iar în 2014 este condamnat la doi ani si patru luni de inchisoare cu executare în dosarul Rompetrol.

Cosmin Gușă, pe de altă parte, s-a strecurat mai ușor, a lucrat pentru Dan Voiculescu, fondatorul trustului Antenelor, a fost secretar general al PSD, a trecut pasager prin PD, a consiliat personaje importante ale puterii și este discipolul lui Mircea Popa, fost lider sindical, un teoretician al virtuțiilor rusești și un ideolog al apropierii de Moscova.

Alături de ei, în fruntea Clubului de Presă mai sunt Răzvan Savaliuc, deținătorul siteului Lumea Justiției, o publicație care și-a asumat un discurs anti-DNA, Claudiu Asimionesei, patronul BZI.ro, inculpat cel puțin într-un dosar DIICOT, și Iosefina Pascal, plasată de Sputnik pe locul al doilea în topul presei române pe anul 2021.

Prin strângerea celor peste 500 de jurnaliști sub acoperișul Clubului de Presă, dirijorii acestei operațiuni încearcă instituționalizarea unui discurs anti-european, naționalist și cel mai adesea anti-ucrainean. S-ar putea crede că cei 500 adunați în jurul unor idei prin care se încearcă surparea democrației autohtone reprezintă doar o mică parte dintr-un total de aproape 11.000 de jurnaliști câți fac această profesie în România. Diferența majoră e că în spatele noului Club se află televiziuni importante, cu patroni care au condamnări penale la activ și care se pregătesc pentru o campanie electorală dură, eventual revanșardă.

Instituționalizarea lor le dă posibilitatea să acuze și să incrimineze în numele libertății presei acțiuni ale statului de drept, anchete jurnalistice corecte sau politici europene, în așa fel încât să creeze confuzie în opinia publică și să-și valideze opiniile.

Dincolo de propaganda marilor televiziuni de știri sau a ziarelor cunoscute pentru propaganda lor de fiecare zi, există peste 15 siteuri autohtone direct implicate „în distribuirea de conținut pro-Kremlin, conspiraționist sau de extremă dreapta”, care afectează schimbarea de direcție a alegătorilor români.

Sondajele de opinie arată o scădere tot mai accentuată a atașamentului pro-european și în general pro-occidental al românilor, pe fondul războiului agresiv dus de Rusia în Ucraina. Această modificare poate duce la o schimbare de direcție a țării, la fel ca la Budapesta, dacă propaganda celor din Clubul de Presă continuă nestânjenită sau chiar e încurajată din interiorul unor partide tradiționale și a unor instituții de stat.