Cei patru ași din mâneca armatei ucrainene: Javelin, Stinger, rasputița și TikTok / Ce este „rasputița”, fenomenul sezonier care a creat probleme armatelor lui Napoleon, Hitler și Stalin

Factorul climatic ar putea juca un rol decisiv în invazia rusească din Ucraina, odată cu apariția „Rasputița”, un fenomen sezonier în care multe drumuri devin impracticabile, ca urmare a topirii zăpezilor, scrie Le Journal de Montreal.

Acest termen rusesc, care semnifică „vremea drumurilor proaste”, este o realitate cunoscută în Ucraina, în Rusia și în Belarus, când vremea mai caldă și topirea zăpezii, în primăvară, ca și ploile puternice din toamnă, transformă multe drumuri și terenuri în adevărate mări de noroi, de două ori pe an.

Chiar înainte de venirea rasputița, imagini cu tancuri și vehicule militare rusești blocate în Ucraina circulă abundent pe rețelele sociale.

„Există deja multe situații în care tancuri rusești și alte vehicule au trecut prin câmpuri și au rămas blocate. Soldații au fost obligați să le abandoneze și au plecat pe jos”, declară, pentru agenția AFP, analistul militar ucrainean Mykola Beleskov.

„Această problemă există și ea se va agrava”, a adăugat el.

Trupele lui Napoleon s-au confruntat și ele cu această experiență, în timpul retragerii din 1812.

„Timpul nu lucrează în favoarea lui Putin”

În al Doilea Război Mondial, pe frontul de est, marile operațiuni mecanizate erau aproape complet oprite în dezghețul de primăvară sau în perioada ploilor de toamnă, pentru a fi reluate iarna, când solul îngheață, explica istoricul Laurent Henninger în revista Apărarea națională, în 2015.

Doar la sosirea iernii din 1941 a putut Hitler să lanseze marea ofensivă – ratată – care avea ca obiectiv cucerirea Moscovei, sublinia acesta, în articolul care analiza impactul factorului climatic asupra războiului.

În sens invers, rasputița a frânat contraofensiva sovietică în 1943.

„Să ne reamintim istoria: dezghețul generează un sezon noroios (rasputița) care durează 3-4 săptămâni și care urcă din sud (Crimeea) spre nor, în câteva zile, până în Belarus. În 1942, a început în 21 martie. În 1943, în 18 martie. În 1944, în 17 martie”, a notat, pe Twitter, istoricul militar Cédric Mas.

„Timpul nu lucrează în favoarea lui Putin”, a comentat el.

„Începutul primăverii este un moment prost pentru a invada Ucraina”, crede și profesorul de strategii privind securitatea națională Spencer Meredith, într-un articol publicat cu câteva zile înainte de începutul invaziei de Modern War Institute al prestigioasei academii militare americane West Point.

„În mod normal, la jumătatea lui februarie, drumurile sunt acoperite de pături de gheață și zăpadă compacte, care apoi se topesc pentru a dezvălui un câmp de gropi”, subliniază el.

În acest an, potrivit previziunilor meteo, acest fenomen ar urma să înceapă să se manifeste la jumătatea lui martie.

Pentru trupele rusești, „situația se va înrăutăți pe măsură ce timpul se încălzește și încep ploile”,, confirmă Mykola Beleskov.

Factorul climatic este unul dintre principalele atuuri ale Ucrainei în fața superiorității militare rusești, crede și Jason Lyall, specializat în violența politică în războaie civile și convenționale, profesor la universitatea americană Dartmouth.

„Cei patru cavaleri ai armatei ucrainene: Javelin, Stinger, rasputița și TikTok”, a rezumat el pe Twitter, referindu-se la lansatoarele de rachete antitanc Javelin, rachetele antiaeriene Stinger și rețeaua socială utilizată pe scară largă pentru a relata efectele războiului.