Cel mai călduros an din istorie, cu un record de CO2 / Seceta extremă, pe cale să devină „o urgenţă fără precedent la scară planetară”

De la temperaturi extreme la inundaţii, mega-incendii şi uragane: criza climatică afectează întreaga lume, iar 2023, care se va încheia în curând, se preconizează că va fi cel mai călduros an din istorie, cu niveluri record de dioxid de carbon (CO2) şi o secetă pe cale să devină „o urgenţă fără precedent la scară planetară”, relatează EFE, citată de Agerpres.

Cu doar câteva zile înainte de sfârşitul anului, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a estimat că 2023 va fi „după toate probabilităţile” cel mai călduros an din istoria înregistrărilor.

Serviciul european Copernicus privind schimbările climatice (C3S) a prezentat rezultate similare, incluse în cel mai recent buletin lunar informativ, cu date asupra variaţiilor termice ale aerului de la suprafaţă, suprafaţa gheţii marine şi variabilele hidrologice la scară globală.

Ultimii nouă ani (2015-2023) au fost cei mai călduroşi din istorie, a indicat OMM.

În 2023, o altă notă dominantă a fost creşterea emisiilor poluante care provoacă efectul de seră în atmosferă şi încălzirea globală ce ameninţă planeta.

Astfel, conform prognozelor, cantitatea totală de CO2 din atmosferă, va înregistra un nou record în 2023, cu 40,9 miliarde de tone emise (40,6 tone în 2022), potrivit datelor organizaţiei internaţionale Global Carbon Project. Din acest volum, emisiile de CO2 asociate numai combustibililor fosili vor creşte, cel mai probabil, cu 1,1% până la sfârşitul acestui an comparativ cu 2022, cu un nou record de 36,8 miliarde de tone.

 

Pe de altă parte, suprafaţa gheţii marine din Antarctica a atins un minim istoric absolut în februarie comparativ cu perioada de început a observaţiilor satelitare, în 1979.

În Arctica, suprafaţa gheţii marine s-a menţinut mult sub valorile normale, iar valoarea maximă, dar şi cea minimă anuală, au fost a cincea, respectiv a şasea cea mai scăzută înregistrată vreodată.

În regiunea vestică a Americii de Nord şi în Alpii europeni, sezonul de topire a gheţarilor a fost extrem. În Elveţia, gheţarii au pierdut în ultimii doi ani aproximativ 10% din volumul lor rezidual.

În ceea ce priveşte temperatura suprafeţei mărilor, în 2023 nivelurile au depăşit cu mult recordurile precedente. În Atlanticul de nord-est, Golful Mexic şi Caraibe, valorile de temperatură a apei au fost excepţional de ridicate.

 

Pe de altă parte, datele asociate secetei culese de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi publicate recent indică „o urgenţă fără precedent la scară planetară”. „Efectele masive ale secetei induse de om abia încep să se manifeste”, potrivit constatărilor.

Conform Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării (UNCCD), în Statele Unite, 5% din suprafaţa continentală se confrunta cu secetă severă până la extremă, potrivit datelor din primăvara acestui an.

În China, conform indicatorilor, intensitatea secetei ar urma să se amplifice cu 80% până în anul 2100. În Cornul Africii, la sfârşitul anului trecut, 23 de milioane de persoane erau expuse insecurităţii alimentare severe din cauza acestei probleme.

Pe de altă parte, în 2023 cicloane şi taifunuri au zguduit, încă o dată, o bună parte a lumii, lăsând în urmă mii de morţi şi dispăruţi, pe lângă populaţii strămutate şi pagube economice de ordinul milioanelor.

Fenomenele asociate cu vânturi puternice, cu viteza unui uragan, au afectat grav ţări precum Madagascar, Malawi, Mozambic, Bangladesh, China, Filipine, Noua Zeelandă şi Libia, printre altele.

Unul dintre cele mai recente dezastre a fost uraganul Otis, de categoria a 5-a, care a lovit staţiunea mexicană Acapulco în octombrie şi s-a soldat cu cel puţin 43 de morţi şi 36 de dispăruţi.

Cel mai mortal a fost, însă, ciclonul Daniel din Libia din septembrie, cu peste 4.200 de morţi şi 10.000 dispăruţi.

 

În Europa de Vest, furtuna Ciarán, însoţită de rafale de vânt cu viteze de peste 200 de kilometri la oră şi ploi abundente, s-a soldat, cu câteva săptămâni în urmă, cu o duzină de morţi şi pagube economice de ordinul milioanelor.

De asemenea, în 2023 incendiile de pădure, tot mai extinse şi mai agresive, de o amploare fără precedent, au continuat să înregistreze indicatori îngrijorători.

În Canada, sezonul incendiilor a fost extrem, cu un impact asupra emisiilor de CO2 din atmosferă cu şase până la opt ori mai mare comparativ cu valorile medii.

În Europa, 2023 a fost anul „cu cele mai grave incendii” din regiune, potrivit comisarului european pentru Gestionarea Crizelor, Janez Lenarcic.

Potrivit indicatorilor înregistraţi până la sfârşitul lunii noiembrie de serviciul Copernicus, aproximativ 500.000 de hectare de teren au ars în Uniunea Europeană (UE).

Doar mega-incendiul de la Alexandroupolis, Grecia, cel mai mare înregistrat în UE, a mistuit peste 96.000 de hectare. Alte ţări afectate în ultimul sezon de incendii forestiere grave au fost Portugalia, Spania şi Italia.