Cel mai dur raport MCV despre situația Justiției din România: Opt recomandări suplimentare din partea Comisiei, printre care stoparea legilor Justiției, a Codurilor penale, a numirii și revocării procurorilor-șefi

Raportul MCV privind Justiția și lupta anticorupție din România, făcut public marți de Comisia Europeană, este cea mai dură și nefavorabilă evaluare a țării noastre de la intrarea în Uniunea Europeană.

Executivul comunitar critică fără menajamente acțiunile în forță ale coaliției PSD-ALDE împotriva independenței Justiției și a luptei anticorupție, motiv pentru care a impus României opt recomandări suplimentare față de cele 12 transmise în ianuarie 2017.

Frans Timmermans: 

• ”Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a și readus în discuție unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuții în raport cu realizările ultimii 10 ani. Este esențial ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce privește combaterea corupției și asigurarea independenței sistemului judiciar. Este singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, în interesul cetățenilor și al țării, cât și al Uniunii Europene în ansamblul său”.

Potrivit Comisiei Europene:

• Ultimele evoluții din România au însemnat un regres față de progresele de până acum și au pus sub semnul întrebării evaluarea pozitivă din ianuarie 2017. Această constatare este valabilă în special în ceea ce privește independența sistemului judiciar, reforma Justiției și combaterea corupției la nivel înalt. Prin urmare, în raportul de azi au fost incluse mai multe recomandări suplimentare care trebuie puse în practică fără întârziere;
• intrarea în vigoare a legilor modificate ale Justiției, presiunile la adresa independenței sistemului judiciar, în general, și a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în special, precum și o serie de alte măsuri care subminează măsurile de combatere a corupției au avut drept efect anularea progreselor sau punerea sub semnul întrebării a caracterului lor ireversibil;
• În raport se subliniază faptul că existența unor mijloace de informare în masă libere și pluraliste are un rol important în tragerea la răspundere a factorilor de decizie publici pentru acțiunile lor, de exemplu scoaterea la lumină a unor posibile cazuri de corupție;
• Așadar, cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente. Prin urmare, în raportul publicat astăzi sunt formulate opt recomandări suplimentare menite să remedieze situația actuală. În acest sens, va fi necesar ca instituțiile-cheie din România să facă dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și de lupta împotriva corupției, să recunoască rolul indispensabil al acestora drept pietre de temelie și să redea statului capacitatea de a acționa, prin pârghiile sale de control și echilibru, atunci când există riscul unei involuții.

Cele opt recomandări suplimentare pentru România:

1. Legile justiției

• Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.
• Revizuirea legilor justiției ținând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât și de cele formulate de Comisia de la Veneția și de Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO).

2. Numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar

• Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs care vizează procurori în funcții-cheie.
• Relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA care să aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în cazurile de corupție.
• Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituții.
• Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

3. Codul penal și Codul de procedură penală

• Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
• Relansarea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției, precum și cu recomandările formulate în cadrul MCV și cu avizul Comisiei de la Veneția.

”Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situația și va efectua o evaluare în acest sens înainte de încheierea mandatului actualei Comisii. Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esențială pentru a readuce procesul de reformă pe calea cea bună și pentru a permite revenirea la traiectoria care va permite încheierea procesului MCV, astfel cum se menționa în raportul din ianuarie 2017”, a conchis Comisia Europeană.

Citește și:

• Raport MCV România noiembrie 2018
• comunicatul integral al Comisiei Europene

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea