Cel mai fierbinte job într-o lume în război: Mercenar

Mercenarii au revenit în forță – patrulând pe liniile frontului din Ucraina, umplând cazărmile monarhiilor din Golf și luptând în războaiele civile din Africa. Columbia, răvășită de decenii de conflicte, este o sursă importantă de astfel de soldați, scrie The Wall Street Journal.

Jhonny Pinilla a luptat cu gherilele în junglele țării sale timp de un deceniu. Dar luptele frenetice și de la mică distanță pe care le-a experimentat acolo i s-au părut o vacanță, în comparație cu fugile sale panicate de focul artileriei rusești după ce s-a înrolat voluntar în armata ucraineană.

„Habar nu aveam dacă urma să trăiesc sau să mor”, își amintește bărbatul în vârstă de 40 de ani.

La toate acestea se adaugă nu doar o limbă străină, ci și un alfabet ciudat și temperaturi sub zero grade care înlocuiesc căldura tropicală obișnuită. Cu toate acestea, Pinilla nu vede nicio alternativă la o viață de luptă. „Războiul este singura meserie pe care o cunosc”, a spus el în timp ce se odihnea în altă țară.

Luptători precum Pinilla fac parte dintr-o piață în plină expansiune a veteranilor din țările mai sărace care caută un salariu.

Bătăliile din Ucraina, Orientul Mijlociu și Africa se desfășoară acum cu o letalitate nemaiîntâlnită de zeci de ani. Luptători columbieni angajați anul trecut de intermediari din Emiratele Arabe Unite au murit luptând pentru forțele rebele împotriva guvernului sudanez.

Totuși, pericolul nu i-a împiedicat să se înroleze. Pe linia frontului din Ucraina, fluxul de veterani din conflicte îndepărtate a contribuit la susținerea războiului. Sosirea voluntarilor străini a transformat, de asemenea, tranșeele într-un babilon de limbi străine. Ucraina spune că 20.000 de soldați internaționali s-au alăturat rândurilor sale. Aceștia provin din Caucazul din apropiere și de departe, din subcontinentul indian, Asia de Est și America de Sud.

Printre recruți se numără argentinieni desfășurați cândva în Haiti, brazilieni care au luptat împotriva narcotraficanților și algerieni și kenyeni care au luptat împotriva Al-Qaida în Africa, conform interviurilor și profilurilor de pe rețelele de socializare. În formația lui Pinilla, un veteran al armatei taiwaneze, care se confruntă cu amenințarea invaziei din partea Chinei, a murit în octombrie 2022, potrivit guvernului din Taipei.

Unii mercenari sunt dependenți de adrenalină. Alții sunt conduși de o urmă de idealism. Pinilla a spus că el și mulți camarazi vor să sprijine „țara care are cu adevărat nevoie de ajutor” împotriva Rusiei. Dacă mercenarii ar căuta doar bani, a spus el, „ar merge în Mexic” și s-ar alătura cartelurilor de droguri.

Majoritatea mercenarilor sunt diferiți de compania militară privată rusă Wagner, de soldații trimiși recent de Coreea de Nord să lupte pentru Rusia împotriva Ucrainei și de contractorul american Blackwater, fondat de magnatul mercenar Erik Prince. Aceste forțe acționează în diferite grade ca extensii ale politicilor externe ale guvernelor lor și sunt desfășurate pentru a servi intereselor naționale.

Moscova a recrutat, de asemenea, zeci de mii de soldați străini independenți pentru a lupta împotriva Ucrainei. Printre aceștia se numără yemeniți recrutați de rebelii Houthi pro-iranieni, soldați nepalezi care au luptat cândva cu gherilele maoiste la ei acasă și cubanezi atrași de promisiunea unor pașapoarte rusești și a unor salarii mari.

Mercenarii au fost obișnuiți în Europa de la căderea Imperiului Roman până la apariția statului-națiune modern în jurul anilor 1600.

Rândurile luptătorilor itineranți s-au micșorat în epoca modernă și au fost înlocuite în mare măsură de recruți și soldați de carieră. Însă ei nu au dispărut niciodată. Unii au luptat pentru ideologie în Războiul civil spaniol. Majoritatea erau foști soldați care căutau un salariu în timpul Războiului Rece. WatchGuard International, una dintre primele companii militare private, a fost înființată de veterani ai forțelor speciale britanice în 1965. În prezent, proliferarea conflictelor a alimentat cererea de mercenari.

Columbia, cu un număr mare de veterani în urma deceniilor de războaie ale drogurilor, a devenit o mină de aur pentru recrutorii de mercenari. Numărul tot mai mare de decese ale cetățenilor săi în străinătate și încurcăturile diplomatice au devenit atât de problematice pentru președintele de stânga Gustavo Petro, încât guvernul său lucrează la o lege care să le interzică columbienilor să lucreze ca mercenari.

Pentru mulți, acesta este doar un loc de muncă – deși unul cu pericole pe câmpul de luptă și în afara acestuia. Veteranul columbian José Aron Medina s-a înrolat în Ucraina pentru a le permite părinților săi să părăsească ferma lor dintr-o zonă violentă a țării, a declarat sora sa. Vara trecută, Medina și un camarad, cu care se antrenase Pinilla, au zburat acasă prin Venezuela. Autoritățile din țara favorabilă Rusiei i-au prins în timp ce schimbau avionul și i-au trimis în Rusia, unde se află acum în închisoare. Kremlinul a postat înregistrări video cu ei plângându-se de maltratarea de către ucraineni și îndemnându-i pe alții să nu repete greșeala lor.

Pinilla a luptat timp de 12 ani în junglele Columbiei împotriva insurgenților marxiști. În 2014, el s-a retras din armată și a încercat să se alăture altor columbieni care aplicau pentru o nouă misiune de mercenar. După ce a trecut de prima probă, a petrecut trei luni de pregătire, înainte ca unii bărbați din grup să mituiască un medic pentru a trece un examen medical. Recrutorul a aflat și i-a respins pe toți, a declarat Pinilla. Timp de aproape un deceniu, el s-a descurcat ca escortă de securitate pentru oameni de afaceri bogați.

Pinilla, care nu s-a lăsat intimidat de evenimente, a continuat să caute un loc de muncă în străinătate. Răsfoind un grup de WhatsApp al veteranilor columbieni la mijlocul anului 2023, a găsit o ofertă de muncă: Armata ucraineană recruta luptători experimentați la un preț de 3.300 de dolari pe lună atunci când se aflau în misiune de luptă, comparativ cu 500 de dolari pentru un ofițer columbian. El a decis să plece.

Primul obstacol a fost plecarea din Columbia. Guvernul a monitorizat plecările veteranilor de când cel puțin 20 dintre ei au fost implicați în asasinarea președintelui din Haiti în 2021. De asemenea, se opune recrutării de luptători pentru Ucraina. Pentru a zbura din Bogota, „am spus doar autorităților că mergem ca turiști în Polonia”, a declarat Pinilla.

În caz de întrebări la aterizarea în Madrid, Pinilla a avut asupra sa o scrisoare oficială ucraineană care atestă înrolarea sa. Din Spania a zburat la Varșovia, a luat un tren până la granița de est a Poloniei și a intrat pe jos în Ucraina. „Mi-au verificat pașaportul și apoi am plecat la război”, a spus el.

Ucraina l-a pus pe Pinilla la comanda unei unități de recunoaștere de 30 de oameni și le-a alocat un translator, deși o mare parte din comunicare se face prin intermediul aplicațiilor de traducere de pe smartphone-uri, a spus el. Columbienii au fost trimiși în curând pentru a fi instruiți cu privire la elementele militare esențiale, cum ar fi primul ajutor, într-un câmp de floarea-soarelui aflat la aproximativ 40 de mile de front. Dintr-o dată, era câmpul de luptă.

O dronă care bâzâia deasupra capului l-a distrat pe Pinilla. El a presupus că era ucraineană. Era rusă și a început să arunce grenade la aproximativ 60 de metri de grup. Apoi a venit un baraj de artilerie.

„Puteai simți cu adevărat valurile explozive, pământul tremurând, casele zguduindu-se”, a spus el. „Nu am mai trăit așa ceva în viața mea”.

Luptătorii columbieni au fugit, simțindu-se fără apărare pe câmpul deschis. „Nu aveam nimic, nici măcar o vestă antiglonț”, doar un carnețel și o cutie de creioane, și-a amintit Pinilla. În cursa sa panicată pentru a se adăposti, el a observat fermieri ucraineni în apropiere, care arau pământul ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. „Partea cea mai tristă este că există oameni în Ucraina care s-au obișnuit să trăiască așa”, a spus el.

Săptămâni mai târziu, Pinilla și oamenii săi erau staționați într-o școală abandonată dintr-un oraș al cărui nume nu și-l poate aminti. „Toate sunt nume ciudate”, a spus el. Într-o zi, a auzit o explozie asurzitoare. Ferestrele au implodat într-un jet de sticlă. O lovitură aeriană rusească, a presupus el.

„Am fost surprinși să fim în viață”, își amintește el. Mai târziu a aflat că un avion de vânătoare ucrainean încercase să doboare o dronă rusească de mari dimensiuni.

Unitatea lui Pinilla a fost trimisă în apropierea liniilor inamice pentru a le observa pozițiile și a direcționa focul de artilerie. Deși face parte dintr-o unitate de recunoaștere, lupta și perspectiva morții au fost mereu prezente în apropierea frontului. „Era atât de intens încât nu puteai sta în aceleași locuri mai mult de două zile”, a spus el.

Într-o zi, un comandant ucrainean i-a spus lui Pinilla că comunicațiile rusești interceptate indicau că unitatea sa s-ar putea confrunta cu alți columbieni, și l-a întrebat ce ar face. Pinilla a spus că oamenii săi se vor lupta cu ei pentru că oricine este de partea Rusiei este dușman, „indiferent dacă este din țara noastră sau nu”.

Realitatea a fost mai complexă. La scurt timp, un tânăr columbian din unitatea lui Pinilla a văzut doi columbieni de partea Rusiei sărind într-o tranșee ucraineană și ucigând doi peruvieni cu grenade. „Nu putea să facă nimic. A trebuit să se ascundă”, a spus Pinilla despre compatriotul său. În decurs de o lună, acesta a dispărut, spunându-le camarazilor că nu putea suporta ca columbienii să ucidă peruani, a spus Pinilla.

Alte locuri de muncă de acest tip sunt rareori mai bune, chiar dacă așa par. Vara trecută, un recrutor columbian care lucra pentru un client din Emiratele Arabe Unite a oferit posturi de operator de dronă cu salarii de până la 6.000 de dolari pe lună, lucrând pentru un lord al războiului libian sprijinit de Rusia. Columbienii care au acceptat slujba au tranzitat doar prin Libia către Sudan, unde unii au fost uciși în noiembrie în timp ce transportau arme pentru o facțiune din războiul civil al țării.

Aceștia s-au alăturat unei liste în creștere. Ministerul de Externe al Columbiei a primit solicitări de a aduce în țară trupurile a 186 de soldați uciși în Ucraina, ceea ce face ca acest stat să aibă unul dintre cele mai mari bilanțuri de decese ale luptătorilor străini în război. Alți 122 sunt considerați dispăruți în luptă, potrivit ministerului.

Pinilla știe că și el poate muri la locul de muncă. „Eu cred în Dumnezeu. Pentru mine, acesta nu este sfârșitul”, a spus catolicul devotat despre moarte. Dacă supraviețuiește și Ucraina ajunge la un acord de pace, Pinilla vede alte oportunități. „Voi încerca să merg și să lupt în Israel”, a spus el.