G4Media.ro

„Cel mai prost sezon din istorie”: Cum au apărut problemele pe cea…

Sursa foto: Pixabay

„Cel mai prost sezon din istorie”: Cum au apărut problemele pe cea mai “instagramabilă” insulă din Grecia / “Social media arată complet diferit de realitate”

Există un vulcan care așteaptă să explodeze pe Santorini, dar nu este vorba despre faimoasa calderă.

Uluitoarele case acoperite cu var alb, bisericile cu cupolă albastră, cerul și marea azurie ale acestei insule grecești unice atrag 3,4 milioane de vizitatori pe an, cu mult peste cei aproximativ 20.000 de rezidenți permanenți din Santorini.

Până la 17.000 de pasageri ai navelor de croazieră sosesc pe insulă în zilele de vârf din sezon, îndreptându-se direct spre locurile fierbinți, precum capitala Fira și orașul Oia din extremitatea nord-vestică, renumit pentru apusurile de soare spectaculoase. Insula a primit chiar porecla de „insula Instagram” datorită splendorii sale perfect saturate „fără filtru”.

Străzile înguste pietruite și balcoanele de pe stânci sunt pline până la refuz de turiști în căutare de selfie-uri la apus, iar localnicii sunt deranjați în timp ce își văd de treburile lor zilnice. Când vine seara, însă, mulțimea dispare, iar unii se plâng că insula se transformă din Times Square în oraș fantomă.

Este un amestec volatil care a dus la nemulțumirea acestei insule din Marea Egee, al cărei peisaj a fost modelat de o erupție vulcanică în jurul anului 1600 î.Hr, relatează CNN.

Plafon de vizitare în 2025

Primarul din Santorini, Nikos Zorzos, a propus limitarea numărului de pasageri pe navele de croazieră la 8000 pe zi. Este o mișcare susținută de prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis, care a declarat pentru Bloomberg că măsura este stabilită pentru anul viitor.

Protestele anti-turism au fost un punct fierbinte politic în Europa în această vară, cu demonstrații care au avut loc în Spania, Olanda și nu numai. Veneția a limitat dimensiunea grupurilor turistice la 25 de persoane și a interzis megafoanele, după ce a anunțat recent că taxa de intrare temporară a fost un succes, aducând orașului venituri de aproximativ 2,64 milioane de dolari.

În ultimii ani, turismul excesiv a devenit o expresie la modă, pe măsură ce destinațiile populare se luptă să găsească un echilibru între nevoia de bani a vizitatorilor, calitatea vieții locuitorilor și menținerea unui mediu dezirabil și durabil pentru toți.

În Santorini, potrivit unora, nu este vorba doar de prea mulți turiști.

„Insula este goală”

„Turismul excesiv nu există. Ceea ce văd este o lipsă de structuri”, spune Gianluca Chimenti, un tur-operator local și rezident în Santorini de 18 ani, pentru CNN Travel. În timp ce rețelele de socializare sunt pline de imagini cu supraaglomerarea severă din punctele fierbinți ale insulei la orele de vârf, el spune că imaginea în restul timpului este foarte diferită.

„Adevărul este că insula este goală. Acum este ca niciodată înainte, este cel mai rău sezon din istorie.”

Iulie și august sunt sezonul de vârf în Santorini, dar centrul orașului este mort după ora 21.00, iar restaurantele și hotelurile nu sunt nici pe departe la capacitate maximă, spune el. Pasagerii navelor de croazieră sunt apreciați și sunt foarte necesari, la fel ca și vizitatorii cu sejururi mai lungi care vin cu vaporul sau cu avionul, însă acesta spune că localnicii au sentimentul că ceva trebuie să se schimbe.

La mijlocul și sfârșitul secolului al XX-lea, Santorini era încă un loc în care locuitorii se deplasau pe măgari și cultivau roșii și podgorii pentru vin. Acum, infrastructura învechită a insulei este supusă unei presiuni severe, portul principal din Fira fiind supus unei presiuni deosebite.

Cu excepția cazului în care doresc o plimbare lungă și foarte abruptă, telecabina este singura opțiune pentru pasagerii navelor de croazieră pentru a ajunge din Portul Vechi în centrul orașului, subliniază Chimenti, și „este absolut normal să aveți o coadă dacă navele de croazieră vin toate împreună”.

Cu toate acestea, atunci când mulțimea pleacă, „hotelurile sunt acum mai mult sau mai puțin sub 30% dintr-un sezon normal”, susține el, și spune că și alte afaceri de pe insulă sunt afectate în mod similar.

„Problema este că social media arată ceva complet diferit de ceea ce este realitatea”, spune el. În timp ce mulți, foarte mulți turiști vor vizita insula în acest an, există și mulți alții care sunt descurajați de reputația sa supraaglomerată și nu o iau în considerare ca destinație pe tot parcursul anului pentru sejururi mai lungi.

Necesitatea de a diversifica

Cruise Lines International Association (CLIA), un organism comercial global, a anunțat la 1 august că s-a întâlnit cu ministrul grec al afacerilor maritime, Christos Stylianides, pentru a discuta despre criză, inclusiv despre îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii și serviciilor portuare.

Boom-ul turistic al Greciei nu este doar în Santorini. Veniturile naționale din turism au crescut cu 16% în primele cinci luni ale acestui an, notează Reuters, iar 2024 este așteptat să eclipseze recordul de 33 de milioane de sosiri de anul trecut.

„Recent, creșterea turismului în Grecia a atras o atenție semnificativă, în special în ceea ce privește insulele Santorini și Mykonos”, a declarat Maria Deligianni, director regional al CLIA pentru Mediterana de Est, într-un comunicat. Aceasta a confirmat angajamentul liniilor sale de croazieră de a respecta plafonul de 8000 de pasageri și a afirmat că există un interes puternic pentru diversificarea itinerariilor grecești pentru a reduce presiunea asupra celor mai populare locuri.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

3 comentarii

  1. Tot mai multe țări, stațiuni și locații se plâng de turismul excesiv!
    Eu aș merge la extremă! Ce-ar fi să nu-i mai vizităm deloc?! Ar muri de foame în 3 luni!

    • oricum se plang. si de turism excesisv de plang numai aia care nu au proprietati (angajati sau comercianti ambulanti), sau cei care au cumparat in zone exclusiv rezidentiale, si s-au trezit ca au ajuns in mijlocul nebuniei in sezon

  2. Bine ca in pandemie cereau ajutoare pentru „industria ospitalitatii”. Mai si foloseau ca baza de calcul niste milioane de turisti, ehe…
    Acum nu mai sunt buni turistii aia, ca le deranjeaza viata. Ar fi bune niste ajutoare permanente si turistii interzisi complet, concomitent, nu-i asa?
    Si nu e numai cazul grecilor