Cel mai puternic RMN din lume, gata să deslușească misterele creierului uman

În apropiere de Paris, cel mai puternic RMN din lume a livrat primele imagini ale creierului uman și este acum gata să ofere o mai bună înțelegere a modului în care acesta funcționează și a anumitor boli neurodegenerative și psihiatrice, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

În 2021, cercetătorii de la CEA (Commissariat à l’énergie atomique et aux énergies alternatives), situat pe platoul Saclay (Essonne), au ales să testeze  aparatul pe un dovleac, înainte ca autoritățile sanitare să dea recent undă verde pentru subiecții umani.

În ultimele luni, aproximativ douăzeci de voluntari sănătoși au intrat în aparat, care a dezvăluit primele imagini ale creierului lor.

„Avem un nivel de finețe niciodată atins până acum la CEA”, spune Alexandre Vignaud, fizician și director de cercetare la CEA.

Câmpul magnetic al acestui magnet extraordinar atinge 11,7 T (tesla), ceea ce permite obținerea unor imagini de 10 ori mai precise decât cele produse în prezent în spitale, unde puterea aparatelor RMN nu depășește 3 tesla.

Pe ecranul lui Alexandre Vignaud, imaginile creierului sunt comparate cu cele care ar fi fost obținute cu un RMN de 3 sau 7 tesla: „Cu acest aparat, putem vedea vasele foarte mici care alimentează cortexul cerebral sau detalii ale cerebelului care erau aproape invizibile până acum”, comentează el.

„Precizia acestor dispozitive este greu de crezut”, a declarat ministrul Cercetării, Sylvie Retailleau, pentru AFP. „Această premieră mondială ne va permite să detectăm și să tratăm mai bine patologiile cerebrale”.

Iseult

Aparatul, un magnet de 132 de tone adăpostit într-un cilindru de 5 metri lungime și aceeași înălțime, format dintr-o bobină care transportă un curent de 1.500 de amperi, are o deschidere de 90 cm pentru a găzdui un corp uman.

Această reușită tehnică, rezultat al unui parteneriat franco-german, a necesitat peste 20 de ani de cercetare.

Denumit „Iseult”, scanerul RMN (imagistică prin rezonanță magnetică) este vedeta Neurospin, centrul de cercetare în domeniul imagisticii cerebrale al CEA, condus de cercetătorul în neuroștiințe Stanislas Dehaene.

Două proiecte concurente, în Statele Unite și în Coreea de Sud, au ambiții similare, dar nu au ajuns încă în etapa crucială a imagisticii pe oameni.

Unul dintre scopurile acestui RMN extraordinar este de a ne perfecționa înțelegerea anatomiei creierului și a zonelor care sunt activate atunci când sunt îndeplinite anumite sarcini.

Oamenii de știință știu deja că diferitele tipuri de imagini pe care suntem capabili să le recunoaștem (o față, un loc, un cuvânt etc.) activează regiuni distincte ale cortexului cerebral.

Cu ajutorul RMN-ului la 11,7 T, „vom putea înțelege mai bine relația dintre structura și funcțiile cognitive ale creierului, de exemplu, atunci când citim o carte sau facem aritmetică mentală”, spune Nicolas Boulant, director de cercetare la CEA și lider științific al proiectului.

Diagnosticare timpurie

Dar va fi vorba, de asemenea, de elucidarea mecanismelor care acționează în bolile neurodegenerative (precum Parkinson sau Alzheimer) sau în tulburările psihiatrice (depresie, bipolaritate, schizofrenie etc.).

Știm, de exemplu, că o zonă în special – hipocampul – este implicată în boala Alzheimer, așa că sperăm să putem înțelege organizarea și funcționarea celulelor din această parte a cortexului cerebral”, explică Anne-Isabelle Etienvre, director de cercetare fundamentală la CEA.

Cercetătorii speră, de asemenea, să poată cartografia distribuția anumitor medicamente, cum ar fi litiul, utilizat în tratamentul tulburărilor bipolare.

Câmpul magnetic foarte puternic al aparatului va permite identificarea structurilor cerebrale vizate de litiu la pacienți și va permite să se facă distincția între cei care răspund mai mult sau mai puțin bine la tratament.

„Dacă vom înțelege mai bine aceste boli cu impact puternic, ar trebui să le putem diagnostica mai devreme și să le tratăm mai bine”, spune Etienvre.

Iseult va rămâne dedicat cercetării fundamentale timp de mai mulți ani. „Dispozitivul nu este destinat să devină un instrument de diagnostic clinic, dar sperăm ca cunoștințele dobândite să poată fi apoi aplicate în spitale”, subliniază Nicolas Boulant.

Noi voluntari sănătoși ar trebui să fie recrutați până la sfârșitul verii. Creierele pacienților bolnavi, pe de altă parte, nu vor fi studiate decât peste câțiva ani.