Cel puţin 10.000 de civili, inclusiv peste 560 de copii, ucişi în Ucraina de la începutul invaziei ruse, susține ONU

Cel puţin 10.000 de civili, inclusiv peste 560 de copii, au fost ucişi în Ucraina de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, în urmă cu 21 de luni, a transmis marţi Organizaţia Naţiunilor Unite, potrivit DPA, transmite Agerpres.

Cu toate acestea, deoarece multe cadavre nu au fost încă identificate, numărul real al morţilor va fi probabil „considerabil mai mare”, a anunţat Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) la Geneva.

Peste 18.500 de civili au fost răniţi, conform OHCHR.

„Zece mii de civili morţi reprezintă o piatră de hotar sumbră pentru Ucraina”, a declarat Danielle Bell, şefa misiunii ONU în Ucraina.

Între timp, aflat într-o vizită în Ucraina, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a avertizat Ucraina că o decizie rapidă privind începerea negocierilor de aderare la UE nu ar trebui să fie considerată de la sine înţeleasă.

Unele state membre ale UE au spus clar că „ar dori să se gândească cu atenţie” înainte de a decide cu privire la următorul pas al procesului, a declarat politicianul belgian la Kiev.

Michel a afirmat că statele membre continuă să „lucreze din greu pentru a încerca să construiască o poziţie unită în Consiliul European” înainte de summitul UE din decembrie.

Cu toate acestea, el a subliniat că „dificultăţile politice” nu trebuie subestimate şi a adăugat că, în acelaşi timp, vor trebui luate decizii bugetare dificile.

Michel nu a spus care state din UE ar putea bloca începerea negocierilor de aderare pentru Ucraina.

El a subliniat, de asemenea, că există o opinie în rândul câtorva membri că trebuie făcut mai mult pentru a accelera procesul pentru statele din Balcanii de Vest, cum ar fi Bosnia şi Herţegovina. Unora dintre aceste ţări li s-a promis aderarea cu mai mult de 20 de ani în urmă.

Michel a purtat discuţii informale cu numeroşi şefi de stat şi de guvern din UE în ultimele zile şi s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în timpul vizitei sale la Kiev.

Înaltul oficial al UE a provocat recent agitaţie când a spus că, în opinia sa, Ucraina ar putea face parte din UE încă din 2030 dacă ţara implementează reformele necesare, luptă împotriva corupţiei şi îndeplineşte cerinţele legale.

Consiliul European a acordat Ucrainei statutul de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Kievul aşteaptă în prezent o decizie privind începerea oficială a negocierilor de aderare.

Comisia Europeană a recomandat acest pas în principiu în urmă cu două săptămâni, dar guvernele ţărilor din UE încă nu au fost de acord cu asta. Se aşteaptă ca o decizie să fie luată la ultimul summit regulat al liderilor din UE din acest an, la 14 şi 15 decembrie.

În ciuda semnalelor prudente de la Bruxelles, Ucraina continuă să spere la începerea oficială a negocierilor de aderare la UE până la sfârşitul anului.

„Nu ne aşteptăm la niciun cadou”, a declarat marţi preşedintele Volodimir Zelenski la o conferinţă de presă cu preşedintele Consiliului European la Kiev.

El a adăugat că Ucraina este o ţară în război, iar începerea discuţiilor de aderare ar fi „motivantă” pentru poporul său. Kievul este pregătit să îndeplinească toate cerinţele UE, a spus el.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a fost, de asemenea, la Kiev într-o demonstraţie de sprijin pentru Ucraina, în contextul în care se anunţă o iarnă potenţial dură şi atenţia lumii este îndreptată spre Orientul Mijlociu.

Vizita este a doua pentru Pistorius de la preluarea postului în februarie şi a avut loc la câteva ore după ce secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a vizitat capitala ucraineană.

Pistorius s-a întâlnit cu ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, şi a promis Ucrainei un ajutor militar german suplimentar în valoare de 1,3 miliarde de euro.

Germania va furniza încă patru sisteme de rachete antiaeriene Iris-T SLM, mine antitanc şi încă 20.000 de obuze de artilerie de 155 mm în pachet, a spus Pistorius.

Pachetul aduce numărul total de obuze de artilerie pe care Germania s-a angajat să le furnizeze până anul viitor la 160.000, a spus el. Conform estimărilor, Ucraina are un necesar zilnic de peste 5.000 de obuze.

După încă o noapte de atacuri aeriene ruseşti, Ministerul britanic al Apărării a avertizat că forţele armate ruse s-ar putea pregăti pentru o nouă campanie de rachete de croazieră de iarnă împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei.

Rusia s-a abţinut să lanseze rachete de croazieră timp de aproape două luni. Londra sugerează că acest lucru s-a întâmplat pentru ca Moscova să-şi „construiască un stoc substanţial de astfel de arme”.

Între timp, la Moscova, oficialii au declarat că încercările Kievului de a stabili un cap de pod pe malul estic al râului Dnipro, ocupat de ruşi, în sudul Ucrainei, au eşuat.

„Nicio încercare a forţelor armate ucrainene de a efectua o operaţiune de debarcare în zona Herson nu a avut succes”, a declarat marţi ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, la o întâlnire a înalţilor oficiali militari.

El a estimat pierderile ucrainene de la începutul lunii la aproape 14.000 de soldaţi – un număr care nu poate fi verificat independent.

Bilanţul oferit de Rusia este contestat de Kiev, precum şi de bloggeri militari ruşi care au acces la date privind situaţia de pe câmpul de luptă.