Cel puțin 100 de morți în confruntările dintre Armenia și Azerbaidjan

Cel puțin 100 de soldați armeni și azeri au fost uciși marți în cele mai grele lupte de când cele două țări au reintrat în război în 2020, în timp ce comunitatea internațională face apel la „reținere” și la o soluționare pașnică a conflictului, potrivit agenției AFP, preluată de boursorama.com.

„Cincizeci de militari azeri au fost uciși ca urmare a unei provocări armene de mare amploare” la granița dintre cele două țări, a anunțat în cursul serii Ministerul azer al Apărării din Azerbaidjan într-un comunicat.

La rândul său, premierul armean Nikol Pașinian a declarat în cursul dimineții că 49 de militari armeni au fost uciși, în timpul unei intervenții în Parlamentul de la Erevan, precizând totodată că „din păcate, acesta nu este numărul final”.

Cele două țări se acuză reciproc că au lansat ostilitățile.

Izbucnirea violențelor survine în contextul în care Moscova, care a desfășurat o forță de menținere a păcii în regiune după războiul din 2020, este foarte ocupată cu dificultățile cu care se confruntă pe frontul din Ucraina.

În timp ce Rusia a anunțat o încetare a focului în vigoare de la ora 06.00 GMT, Azerbaidjanul a acuzat după-amiaza Armenia că a încălcat-o „în mod intens”.

„În pofida încetării focului (…), unități ale forțelor armate armene (…) au deschis focuri de artilerie împotriva pozițiilor armatei azere” la frontiera azeră și armeană, a declarat Ministerul azer al Apărării, referindu-se la „contramăsuri” la aceste tiruri.

La începutul zilei, Baku a declarat că „și-a îndeplinit toate obiectivele” în luptele de la granița cu Armenia.

„În ciuda unei scăderi puternice a intensității bombardamentelor, inamicul continuă să încerce să avanseze”, a declarat anterior Ministerul armean al Apărării.

Apeluri la reținere

Armenia și Azerbaidjanul, două foste republici sovietice rivale din Caucaz, au purtat două războaie în ultimele trei decenii pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah, ultimul dintre acestea având loc în 2020.

Noile lupte, care au izbucnit peste noapte, ilustrează cât de volatilă rămâne situația.

Pașinian a făcut apel la comunitatea internațională să reacționeze, în cadrul unor discuții cu mai mulți lideri străini, inclusiv cu președintele rus Vladimir Putin și cu președintele francez Emmanuel Macron.

Uniunea Europeană a cerut încetarea ostilităților și a anunțat că președintele Consiliului European, Charles Michel, care conduce o mediere între Erevan și Baku, va purta discuții cu cele două părți.

Șeful diplomației americane, Antony Blinken, i-a sunat pe liderii Azerbaidjanului și Armeniei pentru a-i îndemna să ajungă la pace. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut ambelor țări să „ia măsuri imediate pentru a dezamorsa tensiunile”.

Rusia este „extrem de îngrijorată” și face apel la „reținere”, a declarat reporterilor consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov.

Consiliul de securitate al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), o alianță militară condusă de Moscova, s-a reunit marți seară prin videoconferință cu participarea lui Vladimir Putin, la cererea Erevanului, a anunțat Kremlinul.

Rusia, „în stare proastă”

Vladimir Putin este „implicat personal” și face „toate eforturile posibile pentru a contribui la reducerea tensiunilor”, a declarat Kremlinul.

Deși cele două țări s-au confruntat în mod regulat de-a lungul graniței comune de la sfârșitul războiului din 2020, luptele de marți au fost o noutate.

„Escaladarea este consecința unui blocaj în negocierile de pace”, a declarat analistul Tatul Hakobian, pentru care conflictul din Ucraina „a schimbat echilibrul de putere în regiune”, cu Rusia, care susține Armenia, „într-un mod negativ”.

Potrivit acestuia, Baku ar dori să profite de această situație pentru „a obține concesii din partea Armeniei cât mai curând posibil”.

Dar pentru Farid Shafiev, președintele Centrului de analiză a relațiilor internaționale din Baku, „un obstacol major în calea păcii” este pur și simplu „prezența ilegală a soldaților armeni” în Azerbaidjan, cu referire la Nagorno-Karabah.

Butoiul de pulbere din Karabah

Complicate din punct de vedere istoric, relațiile dintre Erevan și Baku continuă să fie otrăvite de disputa privind Nagorno-Karabah, enclava cu populație predominant armeană care s-a separat de Azerbaidjan cu sprijinul Armeniei.

După un prim război soldat cu peste 30.000 de morți la începutul anilor 1990, Armenia și Azerbaidjanul s-au confruntat din nou în toamna anului 2020 pentru controlul regiunii muntoase.

Peste 6.500 de persoane au fost ucise în acest nou război, pe care Armenia l-a pierdut.

Ca parte a unui acord de încetare a focului negociat atunci de Moscova, care a trimis forțe de menținere a păcii în Nagorno-Karabah, Erevanul a cedat un teritoriu semnificativ Azerbaidjanului.

Acest rezultat a fost văzut ca o umilință în Armenia.