Cele cinci scenarii discutate în coaliție / Cine trage primul? PSD și PNL stau cu pistoalele pe masă

În partidele aflate la putere se fac de zor calcule și scenarii în legătură cu viitorul coaliției PNL-PSD-UDMR. Fiecare partid încearcă să anticipeze care ar fi cea mai bună mutare înaintea alegerilor locale, europarlamentare, generale și prezidențiale din 2024. Să rămână sau să plece de la guvernare?

Întrebarea frământă de ceva timp cele două mari partide, conștiente că din toamnă încolo vin vremuri complicate. Iarna se anunță mai grea decât oricare alta, cu multe provocări economice: facturi la energie, prețuri la carburant, prețuri la alimente, pe scurt inflație galopantă. Adăugați războiul din Ucraina și avem tabloul dezastrului.

Ca imagine de ansamblu, PNL și PSD arată acum, în fotografia momentului, ca doi pistolari. Se pândesc reciproc cu armele pe masă, nehotărâți care să tragă primul, dacă să facă pasul decisiv în afara guvernării sau să rămână acolo pentru accesul la bani și resurse.

Care sunt, așadar, cele cinci mari scenarii aflate la acest moment în discuție în ambele partide.

1. Ieșirea PSD de la guvernare în toamnă. Liberalii suspectează că Marcel Ciolacu și PSD ar putea forța ieșirea de la guvernare chiar mai devreme, undeva prin octombrie, atunci când se discută bugetul pe 2023. Ar fi un moment bun să forțeze intrarea în opoziție. Vor spune că liberalii refuză politicile sociale propuse de PSD, creșterea taxării în cazul multinalționalelor (taxa de solidaritate) și alte măsuri populiste care vor fi tot atâtea motive pentru o ruptură.

Problema cu acest scenariu este că pesediștii vor trebui să se asigure, prin ministrul de finanțe, că primarii și șefii de Consilii Județene își primesc la timp banii pe proiectele din Anghel Saligny, program destinat dezvoltării infrastructurii locale.

Altfel, baronii locali nu vor accepta gesturi bruște din partea liderilor de la centru. Plecarea de la guvernare echivalează cu tăierea banilor pentru proiectele locale. Decuplarea de resurse le amenință lor, primarilor și șefilor de CJ, șansele de a fi realeși în funcții.

2. PNL refuză să-i dea anul viitor funcția de premier lui Marcel Ciolacu sau liderul PSD o refuză. Conform înțelegerii din coaliție, mandatul premierului Nicolae Ciucă se încheie în mai 2023, când funcția de premier ar trebui preluată de liderul PSD.

Ambele partide iau în calcul varianta în care rotativa nu funcționează: fie PNL refuză să predea funcția de premier, pentru a nu lăsa PSD să organizeze alegerile având funcția de șef al Guvernului, fie Marcel Ciolacu refuză să preia funcția de premier în plină criză economică, după o iarnă dificilă, cu posibile tensiuni sociale.

Unii lideri PSD se tem că liberalii ar putea lansa atacul undeva la începutul anului viitor, revendicând pentru ei ministere care azi sunt ocupate de pesediști, cum ar fi agricultura, și că vor încerca să-i împingă afară de la guvernare. În schimb, liderii PNL suspectează că, la rotativă, Marcel Ciolacu ar putea spune pas, pentru a nu-și asuma răspunderea conducerii guvernului într-o perioadă dificilă, dar că partidul său va rămâne totuși la guvernare.

3. PSD iese de la guvernare în luna mai anul viitor. Pesediștii au mai executat cu succes schema retragerii strategice din guvern înainte de alegeri, pentru a-și mări scorul electoral, dar decuplarea de la resurse, bani și funcții nu este niciodată o decizie ușor de luat și de vândut în interiorul partidului.

În plus, poziția lui Marcel Ciolacu la vârful PSD este extrem de fragilă. Numeroșii săi adversari interni abia așteaptă să facă un pas greșit, iar ieșirea de la guvernare ar face din Ciolacu un lider cu și mai puțină autoritate, câtă vreme nu mai are de împărțit funcții, doar locuri pe listă.

PSD-iștii sunt de acord că ar fi o mutare bună, dar în realitate mai greu de pus în practică.

4. PNL iese de la guvernare în luna mai anul viitor. Ar fi cea mai bună soluție, probabil, pentru liberali. La fel ca pesediștii, și liberalii se întreabă ce șanse ar mai avea Nicolae Ciucă să rămână șef la PNL dacă partidul intră în opoziție.

Calculele lui Nicolae Ciucă par să fie cu totul altele în acest moment. Ele vizează o posibilă candidatură la prezidențiale în 2024.

5. Președintele Klaus Iohannis pleacă în iunie sau în septembrie anul viitor la NATO. Este genul de lebădă neagră, de eveniment disruptiv care resetează tot jocul politic. Dacă se ajunge aici, scenariile de mai sus pică. Partidele vor suna mobilizarea generală iar România se pregătește de alegeri prezidențiale înainte de termen. (Despre efecte, G4Media.ro a scris deja pe larg aici)

Foarte probabil liberalii vor încerca să-l impună pe Nicolae Ciucă la șefia Senatului, ocupată acum interimar de Alina Gorghiu, pentru a prelua funcția de președinte interimar al României după plecarea lui Klaus Iohannis.

Miza pentru Nicolae Ciucă și liberali ar fi să intre în competiția electorală din funcția de președinte al României, fie și interimar, astfel încât alegerile să fie despre reconfirmarea lui în funcție, nu despre alegere. O nuanță importantă pentru un politician slab, fără charismă și calități de lider.

Concluzie

Cam așa arată acum calculele celor două mari partide, care nu s-au decis dacă vor rupe sau nu coaliția, când ar fi mai bine să o facă și cine să iasă de la guvernare.

Există desigur și scenariul șase, în care nu se întâmplă nimic iar PNL și PSD guvernează bine-mersi împreună până la alegeri. Este foarte puțin probabil. Deja temperatura a crescut deși suntem departe de anul electoral 2024. Coaliția are șanse mici să reziste până atunci.

În orice caz, ar fi o eroare să credem că o eventuală criză politică declansată în toamnă sau anul viitor echivalează cu o ruptură definitivă între PSD și PNL. Aceste două mari partide par condamnate să împartă puterea împreună încă două cicluri electorale, deoarece nici unul nu va putea guverna de unul singur sau în alte combinații.

Pistolarii nu-și permit să se elimine cu totul de la masa puterii, unde așteaptă să fie împărțite 80 de miliarde de euro din fonduri europene plus miliardele de la buget. Duelul dintre cele două partide vizează stabilirea raporturilor de forțe din interiorul coaliției și cam atât.

PSD și PNL împart acum puterea cu un raport de forțe de unu la unu, deși pesediștii stau mult mai bine în sondaje decât liberalii. Primii vor să schimbe acest raport de forțe la 2 la 1 sau 3 la 1, în timp ce miza pentru liberali este să-și păstreze puterea de negociere în raport cu partenerul de coaliție.

Puterea marilor partide în interiorul coaliției este, totuși, doar o aparență. Puterea reală, indiferent de rezultatul duelului dintre PNL și PSD, va fi exercitată tot din afara politicii. Vorba unui liberal, tot mai frustrat că politicienii devin simple marionete în mâinile păpușarilor din umbră: Dintre cei nouă miniștri care revin PNL, partidul a pus doar doi.

România militarizată a intrat într-un cerc vicios, greu de spart.