G4Media.ro

Cele mai mari 5 universități din România cer revenirea la cele trei…

Foto: UniBuc

Cele mai mari 5 universități din România cer revenirea la cele trei categorii de universități din clasificarea făcută în 2011

Consorțiul Universitaria îi cere Ministerului Educației condus de Ecaterina Andronescu să revină “la cele trei categorii de universități” stabilite în 2011 prin prima clasificare internațională a universităților realizată în mandatul lui Daniel Funeriu. Cele 5 mari universități solicită și “renunțarea la politicile de generalizare prin compromisuri în sfera calității învățământului”.

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

2 comentarii

  1. Adică facultățile fantomă , cele inexistent sau cele cu 4 studenți să nu mai primească finanțare ? Și pesediștii unde vreți să-și mai cumpere diplomele ??
    Șerban Nicolae să rămână doar un simplu șofer !! Sau Nicolicea doar un simplu … nimic !
    ……………..

  2. Demersul celor cinci universitati este unul ipocrit si vizeaza doar acapararea a cat mai multor bani de la buget. Acest demers nu are nicio legatura cu dorinta de a imbunatatii calitaea invatamantului si cercetarii. Daca nu ne vom lasa impresionati de prestigiul autoproclamat al acestor univeristati, o analiza lucida va scoate la iveala ca, in fapt, aceste universitati se fac vinovate de starea jalnica la care a ajuns invatamantul si cercetarea. In primul rand, sa nu uitam ca reprezentantii acestor universitati au detinut, si inca detin, monopolul tuturor deciziilor importante care au avut legatura cu procesul de invatamant si cerectare. Membrii principalelor comisii si agentii (ARACIS, CNATDCU, CNCSIS etc), care se ocupa de calitatea invatamantului si cercetarii, precum si a finantarii acestora, provin in proportie de peste 70% de la aceste mari universitati. Nici o lege si nici un ministru nu puteau sa-i impiediece sa fie corecti in decizile pe care le-au luat si sa nu transfome aceste mari universitati in fabrici de eliberat titluri de doctori in diferite stiinte.
    Dupa 1990, numai profesorii de la aceste mari universitati aveau dreptul de a conduce doctorate, iar o buna parte din aceiasi profesori erau si membrii CNATDCU. Tot ei au stabilit conditiile si au evaluat persoanele care au obtinut dreptul de a fi conducatori de doctorat. In aceste conditii, universitatile mai mici, sau cele nou infiintate (particulare sau de stat), s-au trezit populate de tot felul de indivizi care nu aveau nici o legatura cu invatamantul sau cercetarea. Peste noapte, contabili, ingineri, juristi, fosti militieni si securisti ramasi fara obiectul muncii, au devenit cadre universitare si apoi conducatori de doctorat. Astfel, indivizi care mimeaza cercetarea, au ajuns sa fie principalii beneficiari ai fondurilor de cercetare. S-au format adevarate clanuri care evalueza proiectele de cercetare si care decid cine castiga si cine nu. Poti sa ai oricat de multe publicatii in reviste de top, dar nu vei avea sansa de a obtine un grant de cercetare daca nu esti membru sau daca nu ai tangent cu aceste clanuri.
    Toate acestea s-au intamplat sub obladuirea acestor mari universitati care acum, pe fondul scaderii numarului de studenti, li se diminueaza resursele banesti. Au inceput sa aiba probleme cu plata sutelor de profesori universitari, multi dintre ei promovati pe criterii dubioase sau chiar prin frauda. Foarte multi dintre profesorii universiatri nu mai indeplinesc criteriile de performanta, dar sunt platiti cu salariul intreg. Ce rost mai au aceste criteria de performanta?. De ce, de eemplu, un lector care indeplineste conditiile de profesor nu poate avea salariul corespunzator unui profesor?. Pe de alta parte, de ce nu se poate ca un profesor, care indeplineste doar conditiile de lector, sa primeasca salariul corespunzator functiei de lector?.
    Pana la a tine cont de clasificare universitatilor, mai bine aceste universiatati ar veni cu propunerea de a se face o clasificare a cadrelor universiate in functie de performanta individuala (H-index din Scopus si Web of science).
    Cele cinci universiati solicita acum “renuntarea la politicile de generalizare prin compromisuri fn sfera calitatii invatamantului”. Ipocrizie mai mare nici ca se poate!. Aceata solicitare este o ipocrizie fara margini cand, in fapt, ele au fost promotoarele politicilor de generalizare prin compromisuri in sfera calitaiii invatamantului.