Cele mai sărace 26 ţări din lume sunt cel mai îndatorate din ultimii 18 ani, conform unui raport al Băncii Mondiale

Cele mai sărace 26 de ţări din lume, în care trăiesc 40% dintre persoanele cele mai afectate de sărăcie, sunt mai îndatorate decât oricând, din 2006 până acum, şi sunt din ce în ce mai vulnerabile la dezastre naturale şi alte şocuri, se arată într-un nou raport al Băncii Mondiale publicat duminică, potrivit Reuters, preluată de Rador.

Raportul constată că, în medie, aceste economii sunt astăzi mai sărace decât erau în ajunul pandemiei de COVID-19, chiar dacă restul lumii şi-a revenit în mare măsură după pandemie şi şi-a reluat traiectoria de creştere economică.

Publicat cu o săptămână înainte de începerea la Washington a reuniunilor anuale ale Băncii Mondiale şi ale Fondului Monetar Internaţional (FMI), raportul confirmă un regres major al eforturilor de eradicare a sărăciei extreme şi subliniază eforturile Băncii Mondiale din acest an de a strânge 100 de miliarde de dolari pentru a alimenta fondul său de finanţare pentru cele mai sărace ţări din lume, Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA).

Cele mai sărace 26 de economii studiate, care au venituri anuale pe cap de locuitor mai mici de 1.145 de dolari, depind din ce în ce mai mult de granturile IDA şi de împrumuturile cu rată a dobânzii aproape zero, deoarece finanţarea de pe piaţă s-a epuizat în mare măsură, a declarat Banca Mondială.

Ponderea medie a datoriei în PIB, de 72%, se află la cel mai ridicat nivel din ultimii 18 ani, iar jumătate din grup se află fie în situaţie de îndatorare dificilă, fie într-un risc ridicat. Majoritatea ţărilor incluse în studiu se află în Africa Subsahariană, de la Etiopia la Ciad şi Congo, dar lista include şi Afganistan şi Yemen.

Două treimi dintre cele mai sărace 26 de ţări se află fie în conflicte armate, fie au dificultăţi în menţinerea ordinii din cauza fragilităţii instituţionale şi sociale, care inhibă investiţiile străine, şi aproape toate exportă mărfuri, expunându-le la cicluri frecvente de creştere şi descreştere, se arată în raport.

„Într-o perioadă în care o mare parte a lumii s-a îndepărtat pur şi simplu de ţările cele mai sărace, IDA a fost colacul lor de salvare. În ultimii cinci ani, aceasta şi-a vărsat majoritatea resurselor financiare în cele 26 de economii cu venituri mici, menţinându-le pe linia de plutire în timpul eşecurilor istorice pe care le-au suferit.”, a declarat economistul şef al Băncii Mondiale, Indermit Gill.

În mod normal, IDA este suplimentată la fiecare trei ani cu contribuţii din partea ţărilor care deţin acţiuni la Banca Mondială. În 2021, aceasta a strâns o sumă record de 93 de miliarde de dolari, iar preşedintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, îşi propune să depăşească această sumă cu promisiuni de peste 100 de miliarde de dolari până la 6 decembrie.

Dezastrele naturale au afectat şi mai mult aceste ţări în ultimul deceniu. Între 2011 şi 2023, dezastrele naturale au fost asociate cu pierderi anuale medii de 2% din PIB, de cinci ori mai mari decât media ţărilor cu venituri mici şi mijlocii, ceea ce indică necesitatea unor investiţii mult mai mari, a afirmat Banca Mondială.

Raportul a recomandat, de asemenea, ca aceste economii, care au sectoare informale mari ce operează în afara sistemelor lor fiscale, să facă mai mult pentru a se ajuta. Aceasta include îmbunătăţirea colectării impozitelor prin simplificarea înregistrării contribuabililor şi a administrării fiscale şi îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice