Cele mai spectaculoase reușite științifice ale anului: Prezentarea creierului muștelor, un oraș antic descoperit accidental, speranțe pentru rinocerul alb nordic

Cartografierea creierului muștelor, o eclipsă totală de soare văzută de milioane, un oraș din junglă pierdut descoperit accidental și speranța pentru rinocerul alb nordic aproape dispărut – știința ne-a oferit multe de care să fim entuziasmați în acest an, scrie BBC.

Una dintre cele mai mari știri a fost despre a face călătoriile în spațiu mai ieftine și mai ușoare, nava lui Elon Musk făcând un pas uriaș către umanitatea având o rachetă reutilizabilă.

Desigur, nu totul a fost pozitiv. Într-o veste proastă pentru planetă, de exemplu, acum este practic sigur că 2024 va fi cel mai cald an din lume înregistrat.

Dar au fost multe de sărbătorit. Iată câteva dintre poveștile marcante ale acestui an.

Prinderea „bețișoarelor” pe Starship 

În octombrie, racheta Starship a lui Elon Musk a finalizat o premieră mondială după ce o parte din ea a fost capturată la întoarcerea pe rampa de lansare.

Racheta de propulsie inferioară a vehiculului SpaceX a zburat înapoi spre turnul său de lansare, în loc să cadă în mare. A fost prins într-o pereche uriașă de brațe mecanice, sau „bețișoare”, ca parte a celui de-al cincilea zbor de probă. Acesta a adus ambiția SpaceX de a dezvolta o rachetă complet reutilizabilă și rapid dislocabilă pentru a ajunge pe Lună și poate chiar pe Marte.

„O zi pentru cărțile de istorie”, au declarat inginerii de la SpaceX, în timp ce propulsorul ateriza în siguranță.

Cartografierea creierului muștelor
Pot să meargă, să plutească, iar masculii pot chiar să cânte cântece de dragoste pentru a-și curta femela – toate acestea cu un creier mai mic decât un vârf de ac.

Dar abia în octombrie, oamenii de știință care studiau creierul unei muște de fructe au cartografiat poziția, forma și conexiunile fiecăreia dintre cele 130.000 de celule și 50 de milioane de conexiuni ale sale.

A fost cea mai detaliată analiză a creierului unui animal adult produsă vreodată, iar un specialist de frunte în creier a descris descoperirea ca un „salt uriaș” în înțelegerea noastră despre propriul nostru creier.

Unul dintre liderii cercetării a spus că va arunca o lumină nouă asupra „mecanismului gândirii

Orașul mayaș pierdut, găsit „din întâmplare”

Imaginează-ți că ai căutat ceva pe Google, ajungi la pagina 16 a rezultatelor și: „Așteaptă, este un oraș mayaș pierdut?”

Ei bine, asta sa întâmplat cu Luke Auld-Thomas, doctorand la Universitatea Tulane din SUA, care a dat peste o scanare cu laserul realizat de o organizație mexicană pentru monitorizarea mediului.

Când a procesat datele cu metodele folosite de arheologi, a văzut ceea ce alții au ratat – un oraș antic uriaș care ar fi putut găzdui 30-50.000 de oameni la apogeul său între 750 și 850 d.Hr.

Prima inseminare artificială a unui rinocer, din lume

Au mai rămas doar doi rinoceri albi nordici în lume, dar am raportat despre un progres în fertilitate care a oferit speranță pentru salvarea speciei. Oamenii de știință au realizat prima inseminare artificială a unui rinocer, transferând cu succes un embrion de rinocer creat în laborator într-o mamă surogat.

Procedura a fost efectuată cu rinoceri albi din sud, o subspecie strâns înrudită de albi nordici, care se numără încă în mii și a fost nevoie de 13 încercări pentru a fi realizată.

Mama a murit în cele din urmă din cauza unei infecții, dar o autopsie a dezvăluit că fătul de sex masculin de 6,5 cm se dezvolta bine și avea șanse de 95% să se nască viu, arătând că este posibilă o sarcină viabilă prin FIV cu rinocer.

Conservarea a încetinit pierderile din natură 

În condițiile în care activitatea umană conduce ceea ce organizația caritabilă de conservare Fondul Mondial pentru Natură (WWF) numește o pierdere „catastrofală” a speciilor, uneori se poate simți că nu auzim o mulțime de vești bune despre natură.

Dar un studiu de zece ani a arătat că acțiunile de conservare sunt eficiente în reducerea pierderii biodiversității globale.

Oamenii de știință de la zeci de institute de cercetare au analizat 665 de teste de măsuri de conservare în diferite țări și oceane și au descoperit că au avut un efect pozitiv în două din trei cazuri.

Măsurile au variat de la incubația somonului Chinook până la eradicarea algelor invazive, iar autorii studiului au spus că descoperirile lor au oferit o „rază de lumină” celor care lucrează pentru a proteja animalele și plantele amenințate.