Cele patru mari priorități ale României la președinția UE: Reducerea decalajelor dintre state, securitatea, valorile europene comune și jocul global. Nimic despre statul de drept, nimic despre Republica Moldova

Premierul Viorica Dăncilă a prezentat miercuri în plenul reunit al Parlamentului cele patru mari priorități ale președinției rotative a UE exercitate de România din ianuarie 2019. Aceștia sunt convergența (reducerea decalajelor dintre statele membre sau regiuni), securitatea UE, promovarea valorilor europene comune și jocul UE pe plan global. Dăncilă a anunțat că promovarea Mării Negre pe agenda UE va fi de asemenea o prioritate. De notat că premierul nu a menționat statul de drept printre priorități și nici nu a vorbit despre Republica Moldova.

Dăncilă a făcut apeluri repetate la unitate politică, cerându-le parlamentarilor din opoziție să nu politizeze președinția Uniunii Europene.

”Nu mai e loc de orgolii politice. Reiau apelul de pace politică, la consens. Indiferent de opinii politice, vă cer decență în limbajul politic și reținere în a lansat acțiuni care să afecteze imaginea României”, a mai spus Dăncilă.

”Europa convergenței, Europa siguranței, Europa ca actor global și Europa valorilor comune” sunt cei patru piloni ai președinției României, a anunțat Viorica Dăncilă.

Premierul a pus accent mai ales pe convergență, adică politica prin care UE alocă statelor membre cele mai sărace sume consistente pentru dezvoltare. Dăncilă a mai spus că România va pleda în negocierile pentru viitorul buget al UE, 2021-2027 ca UE să continue politica de convergență din prezent.

Discursul integral al premierului Viorica Dăncilă în Parlament:

”Începând cu 1 ianuarie 2019, vom prelua, pentru prima dată de la aderarea României la Uniunea Europeană, Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Uniunea Europeană a reprezentat împlinirea unei aspirații naționale și această nouă provocare reprezintă un moment istoric pentru țara noastră, pe care trebuie să îl onorăm cum se cuvine. Parcursul european al țării noastre, o alegere ireversibilă, pe care am asumat-o cu toții, a adus România aici unde se află astăzi. O Românie cu o creștere economică sănătoasă, cu o democrație stabilă și, nu în ultimul rând, o Românie sigură.

Preluarea acestui rol extrem de important este un eveniment al României, pe care nu trebuie să-l politizam în niciun fel. Vor fi 6 luni în care Europa va privi cu multă atenție către România, pentru că știrile cele mai importante despre viitorul Uniunii Europene vor pleca de aici, de la București. Vor fi multiple provocări însă trebuie sa fim conștienți că viitorul Europei înseamnă și viitorul copiilor noștri.

Puternic atașați ideii europene, vom milita pentru o Europă puternică și unitară în toate dimensiunile ei – politică, economică și socială – pentru că aceasta e cea mai bună soluție pentru viitorul proiectului european.

Este deci important să arătăm întregii Europe că România este o țară demnă să conducă Uniunea, o țară demnă să contribuie în mod decisiv la viitorul spațiului european, din care facem și noi parte.  Așa cum am mai spus, eu cred în consens, în echilibru și în cooperare.
În raport cu această miză importanta pentru țara noastră, nu mai este loc de orgolii sau resentimente politice, de interese personale sau de confruntări sterile. Reiau apelul la pace politică și la consens pe care l-am făcut la Ședința solemnă organizată în Parlament cu ocazia Anului Centenar. Avem un proiect național care impune acest lucru.

Indiferent de opiniile politice, vă rog să vă gândiți în primul rând la interesul nostru comun ca stat membru al UE. Vă cer doar decență în limbajul politic și reținere în această perioadă de la lansarea unor acțiuni sau mesaje politice ce ar putea afecta imaginea României. Avem  această obligație față de țara noastră.  Doar uniți vom putea milita pentru ca România sa fie tratată cu respect. Doar uniți vom fi mai puternici în demersurile noastre pentru ca românii să beneficieze de aceleași drepturi și să se bucure de aceleași libertăți ca toți ceilalți cetățeni europeni.

Vă rog, stimați parlamentari, ca în următoarele 6 luni să fiți cetățeni români în primul rând, să vă prezentați țara cu mândrie și cuvinte bune în fața Europei, astfel încât să câștigăm respectul întregii comunități europene.

Preluarea Președinției va permite României sa aibă un rol de facilitator de echilibru și consens și să continue promovarea unei abordări consensuale, bazată pe unitate, coeziune si solidaritate.

În ceea ce privește Guvernul, vă asigur că am privit cu multă seriozitate acest moment istoric pentru țara noastră. Ne-am pregătit temeinic, fiecare ministru are o agendă amănunțită privind atribuțiile și obiectivele legate de perioada președinției și vă asigur că România nu e și nu va fi cu nimic mai prejos decât celelalte state membre.

În urmă cu două săptămâni, am pledat de la această tribună pentru o Românie unită, mai bună și europeană. Vin astăzi în fața dumneavoastră cu aceeași viziune și pentru Europa: o Europa unită, mai bună și de ce nu, mai „europeană”.

De aceea, Motto-ul președinției ce va fi exercitată de România va fi „Coeziunea ca valoare comună europeană”. Toate acțiunile pe care le vom derula în următoarele 6 luni vor fi pentru susținerea și consolidarea acestui concept de coeziune, pe care se sprijină întreaga arhitectură europeană. Vom acționa pentru reducerea diferențelor de dezvoltare, pentru accesul egal la beneficii, pentru înlăturarea factorilor care generează separări sau ierarhizări între statele membre.

Trebuie să putem depăși abordările de tipul state membre vechi versus state membre noi sau vest versus est, a liniilor de demarcație, a dezechilibrelor de dezvoltare, în favoarea unei Europe care să avanseze prin consonanța vocilor sale interne, a obiectivelor sale. Există mai multe dimensiuni ale acestui concept esențial de coeziune.

Vorbim în primul rând de coeziunea economică dintre statele membre, care trebuie să urmărească diminuarea decalajelor de dezvoltare și de consolidare a pieței unice. Realizăm desigur că există o competiție firească în plan economic între statele Uniunii Europene sau chiar între regiunile de dezvoltare din spațiul european. Însă trebuie să fim în egală măsură conștienți că o creștere accelerată în regiunile mai slab dezvoltate va însemna o Uniune Europeană mult mai puternică. Va însemna o diminuare naturală a migrației forței de muncă din aceste regiuni către cele mai dezvoltate. Reducerea decalajelor de dezvoltare însemnă inclusiv creșterea puterii de cumpărare în aceste zone ale Europei și, implicit, piețe mai atractive pentru desfacerea produselor realizate în cadrul Uniunii.

Vorbim în al doilea rând de coeziunea socială, care trebuie să asigure beneficii, garanții și șanse egale pentru toți cetățenii europeni. Nu mai trebuie să existe cetățeni de rangul I și cetățeni de rangul II în Uniunea Europeană. Trebuie să existe un acces egal pentru toți cetățenii europeni la resursele și beneficiile sociale promovate în cadrul Uniunii, astfel încât să consolidăm încrederea acestora în instituțiile europene și mai ales în viitorul Uniunii Europene. Toți cetățenii europeni trebuie să simtă că în mod concret le este mai bine, că trăiesc și vor trăi mai bine și că vor avea acces la mai multe beneficii în spațiul comunitar, decât în afara acestui spațiu.

Nu în ultimul rând vorbim de coeziune politică, prin care înțeleg tratament egal și standarde unice și echitabile pentru toți cei care aparțin acestei familii Europene. La fel ca oricare stat membru, România își dorește să fie tratată cu respect și să se bucure de drepturi egale în cadrul acestei Uniuni. Respect înseamnă aici tratament echitabil, participare reală la deciziile majore și luarea în considerare a pozițiilor exprimate de fiecare stat membru. Respectul reciproc între statele Uniunii nu trebuie să se regăsească doar în Tratatul European și în directivele europene, ci și în atitudinea și în dialogul purtat de instituțiile europene și statele membre.

Stimați parlamentari,
Pornind de la acest concept al coeziunii, în toate accepțiunile sale pe care le-am prezentat aici, am proiectat prioritățile președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Aceste priorități sunt organizate pe patru piloni, care vor sta la baza acțiunilor noastre:

1. Europa convergenței
2. Europa siguranței
3. Europa, actor global, și
4. Europa valorilor comune

Permiteți-mi să vă prezint pe scurt, fiecare dintre acești patru piloni ai programului nostru:

Primul Pilon: Europa convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate

Convergența și coeziunea care să asigure o dezvoltare durabilă și echitabilă pentru toți cetățenii europeni sunt esențiale pentru promovarea unei Europe unite și pentru creșterea competitivității Uniunii Europene la nivel global. Acestea trebuie să constituie repere ale acțiunii la nivel european, reflectând, totodată, interesele României în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Deciziile privind viitorul politicilor europene trebuie să se reflecte în prioritățile de  finanțare ale Uniunii. Drept urmare, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene va contribui la proiectarea următorului Cadru Financiar Multianual post-2020, pentru atingerea obiectivelor în următorii șapte ani, astfel încât să asigure echilibrul între politicile generatoare de creștere și convergență în spațiul comunitar.

Europa se află, în prezent, într-o perioadă de redresare economică, situație care se datorează atât eforturilor statelor membre, cât și măsurilor întreprinse la nivel european în sensul aprofundării Uniunii Economice și Monetare.

Arhitectura economică și monetară a Uniunii este astăzi mai puternică, o dovadă incontestabilă a coeziunii în acțiune la nivel european. Sunt însă necesare demersuri suplimentare pentru consolidarea coeziunii din acest punct de vedere. În acest context, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene își propune să avanseze lucrările în domeniul economic, financiar și fiscal, cu scopul stimulării creșterii și investițiilor și sprijinirii reformelor structurale. Mai mult decât atât, după cum știți, în România am finalizat Raportul de fundamentare a planului național de adoptarea a monedei euro. Ținta noastră este ca România să adopte moneda Euro până în 2024. Suntem direct interesați ca, în această perioadă în care vom deține președinția Uniunii, să contribuim la consolidarea Uniunii Economice și Monetare

Din aceeași perspectivă a convergenței, suntem interesați de dimensiunea socială, prin punerea în aplicare a Pilonului European al Drepturilor Sociale. Vom promova educația inclusivă și performantă. Ne interesează asigurarea șanselor egale și o creștere a mobilității forței de muncă pe Piața Internă.

O altă direcție de acțiune este promovarea cercetării și inovării, iar în acest sens ne preocupă în primul rând digitalizarea și conectivitatea, ca principali factori în creșterea competitivității industriei europene.

Digitalizarea industriei europene va reprezenta o primă temă națională prioritară care va fi promovată la nivelul UE. Vom stimula diversificarea actualei baze industriale din UE, prin promovarea digitalizării și implementarea inteligenței artificiale în procesele industriale.

Un alt obiectiv prioritar este  conectivitatea. Asigurarea convergenței reale despre care v-am vorbit până acum depinde în mod direct de realizarea conexiunilor de toate tipurile, în special în zonele mai slab dezvoltate. Conectarea acestor regiuni cu restul Europei, în toate formele posibile, prin rețelele de transport, energetice sau digitale reprezintă cea mai sigură și cea mai eficientă cale de dezvoltare. Conectivitatea asigură fluxurile de circulație funcționale, de mărfuri, de resurse naturale, energetice sau de resurse umane esențiale pentru dezvoltarea economică.

Al doilea pilon al programului României: Europa siguranței.

Mă refer aici la securitatea internă a UE, la gestionarea frontierelor externe, la securitatea cibernetică. Plecând de la conceptul central al Coeziunii, vom promova cooperarea între statele membre pentru pregătirea Uniunii Europene față de noile provocări de securitate ce amenință siguranța cetățeanului și spațiul european.

Există în prezent o paletă largă de riscuri și amenințări care pot  submina valorile și prosperitatea societăților noastre deschise. În ceea ce privește securitatea internă, vom pune accentul pe creșterea cooperării și inter-operabilității la nivel european între sistemele și structurile naționale specifice. Ne interesează în principal protejarea cetățenilor, companiilor și instituțiilor publice în spațiul virtual și creșterea rezilienței Uniunii la atacurile cibernetice.

Securitatea cibernetică nu mai poate fi considerată doar o opțiune, deci orice proiect privind societatea informațională trebuie să ia în considerare componenta securității cibernetice. În calitate de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, ne propunem să avem o contribuție decisivă în acest domeniu.

O altă prioritate legată de securitatea spațiului comunitar este lupta împotriva terorismului. În acest sens ne propunem operaționalizarea și chiar extinderea mandatului Parchetului european către infracțiunile de terorism.

Migrația este un alt subiect important pe agenda europeană pe termen lung. Este un dosar extrem de dificil, care nu a reușit să coaguleze o poziție unitară a statelor membre. De aceea ne propunem să formulăm noi soluții care să garanteze o gestiune eficientă și durabilă. Ne interesează în mod special consolidarea frontierelor externe ale UE, inclusiv printr-o consolidare a capacității operaționale a Agenției Europene de Poliție de Frontieră și Garda de Coastă.

De asemenea, în viziunea noastră este important să  promovăm cooperarea cu statele de origine și de tranzit. Am convingerea că forma cea mai eficientă de abordare a problemei migrației este de a combate cauzele profunde, sursa acestui fenomen.

Al treilea pilon al programului pe care îl propunem în cadrul președinției noastre este: Europa, ca actor global

Și în această chestiune ne raportăm la același concept de coeziune definitoriu pentru viziunea noastră. Acțiunile Uniunii Europene pe plan mondial trebuie să pornească de la angajamentele comune asumate prin Strategia Globală de Politică Externă și de Securitate a Uniunii Europene.

În acest sens, vom promova întărirea capacităților de apărare și securitate ale Uniunii Europene în strânsă legătură cu procesele similare din cadrul NATO. România va susține acțiunile în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună, cu un accent sporit pe instrumentele prevăzute în Procesul Anual de Analiză Coordonată a Apărării, Fondul European de Apărare și Cooperarea Structurată Permanentă. Suntem de asemenea interesați de consolidarea Parteneriatului strategic UE – NATO.

Un capitol special în ceea ce privește politica externă a Uniunii în timpul președinției României va fi dedicat Mării Negre, care trebuie să ocupe un loc central pe agenda Uniunii Europene, inclusiv din perspectiva revigorării Sinergiei Mării Negre.

O altă prioritate în plan extern va fi extinderea Uniunii în Balcanii de Vest pentru asigurarea unui plus de securitate externă și internă. Ne vom axa pe dezvoltarea dialogului și implicării tineretului în gestionarea problemelor din regiune, comunicării strategice a UE dedicate sud-estului Europei.

În egală măsură, ne dorim acțiuni coordonate și coerente în vecinătatea Uniunii, iar aniversarea a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic va reprezenta un moment important în acest sens.

Nu în ultimul rând, promovarea intereselor comerciale, atât prin consolidarea multilateralismului și modernizarea sistemului comercial multilateral, cât și prin lărgirea acordurilor de parteneriat economic și de comerț liber, vor reprezenta repere esențiale în timpul mandatului președinției noastre.

Cel de-al patrulea, dar nu cel din urmă pilon al programului nostru este „Europa valorilor comune”

Iar aici mă refer la stimularea coeziunii europene prin raportare permanentă la valorile comune pe care se bazează Uniunea. Doar în acest mod putem combate eficient rasismul, intoleranța, xenofobia, populismul, antisemitismul și descuraja discursul bazat pe ură, pe care-l vedem din ce în ce mai frecvent in ultima perioadă.

Doar în acest fel putem să contribuim la asigurarea egalității de tratament la care aspiră toate statele membre și toți cetățenii europeni. De asemenea, cred că este necesar să stimulăm implicarea tinerilor în conturarea unei Europe puternice, bazată pe valori europene comune.

Totodată, vom susține pe parcursul mandatului nostru inițiativele legislative legate de participarea cetățenilor europeni la procesul legislativ european, a celor privind progresul social și reducere a inegalităților sociale, privind asigurarea  egalității de gen, care va fi promovată la nivel european, în special pe piața muncii și în afaceri, cum ar fi de pildă combaterea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați.

Nu în ultimul rând, vom acționa pentru combaterea rasismului, a intoleranței, a xenofobiei, antisemitismului sau a discursului bazat pe ură.

Există o preocupare generală la nivel european pentru combaterea dezinformării online și a știrilor false, inclusiv prin ameliorarea educației în domeniul mass-media și dezvoltarea de mecanisme europene care promovează bunele practici în combaterea dezinformării.

Toate aceste inițiative vor contribui la asigurarea unei coeziuni sporite la nivelul Uniunii Europene.

Distinși Președinți ai celor două camere ale Parlamentului României,
Stimați senatori și deputați,
Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene este o responsabilitate care ne revine ca parte a angajamentului asumat prin aderarea noastră în urmă cu 11 ani. În același timp, este o oportunitate deosebită de a proiecta viziunea noastră în perspectiva consolidării proiectului european.
Contextul european dinamic în care vom evolua va imprima mandatului nostru o specificitate aparte, cu atât mai mult cu cât se va desfășura într-o perioadă de regândire a proiectului european. În mai puțin de șase luni se va alege un nou Parlament european. Avem șansa în acest context electoral să promovăm o Uniune mai puternic orientată către cetățenii săi și către principiile sale fondatoare.
Îmi doresc să avem o abordare realistă și ambițioasă în exercitarea acestei misiuni. Îmi doresc ca la finalul celor șase luni de mandat, România să aibă un profil mult mai solid în cadrul Uniunii Europene.
Cred cu tărie ca anul 2019 poate fi un an al relansării ideii europene și Summit-ul extraordinar de la Sibiu sa fie un moment important in acest sens. De aceea lucrăm împreună pentru ca la acest eveniment, care se va desfașura pe durata Președinției române a Consiliului, să se definească noua Agenda Strategică a Uniunii. Un document care va ghida acțiunile Uniunii pe termen mediu. Mai mult ca oricând este nevoie ca statele membre sa transmită un semnal clar privind capacitatea de a continua împreună, în aceeași direcție într-un proiect puternic si unit.
În perspectiva debutului efectiv al mandatului nostru, am considerat necesar să revin în fața dumneavoastră pentru a vă prezenta evaluarea la acest moment asupra rolului pe care urmează să îl exercităm în următoarele șase luni.
După cum știți, contextul în care un stat membru asumă o astfel de îndatorire are o contribuție semnificativă la definirea parametrilor săi de acțiune și de rezultat. Acest considerent a reprezentat un reper al gândirii pe care am proiectat-o asupra priorităților Președinției României la Consiliul UE și a modului în care aceasta va acționa în beneficiul avansării proiectului european.
Prin anvergura exercitării sale și, implicit, prin vizibilitatea pe care țara noastră o va avea la nivel european și internațional, Președinția României la Consiliul UE este cu siguranță cel mai important proiect de țară după aderarea noastră la Uniunea Europeană. De aceea, am convingerea că acest proiect trebuie să reunească toată susținerea politică necesară aducerii la îndeplinire a acestei responsabilități majore pe care România o va avea în următoarele șase luni.
România a traversat perioade dificile în ultima sută de ani, dar acest moment de maximă responsabilitate este, poate, cea mai bună confirmare a parcursului identitar, a traiectoriei societăţii noastre în perioada modernă. Aceasta pentru că acum, la o sută de ani de la Marele Război și de la Marea Unire, putem vorbi de președinția exercitată de o Românie europeană, în numele unor valori și interese comune.
In final, doresc să reiterez, în acest context, că Guvernul a depus și continuă să depună toate eforturile necesare pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a acestui mandat.
Înțelegem responsabilitatea care ne revine în exercitarea unui asemenea mandat, precum și provocările cărora Uniunea Europeană trebuie să le răspundă în acest moment important al evoluției sale, în contextul Brexit și înaintea alegerilor pentru Parlamentul European.
De aceea, așa cum i-am asigurat pe toți interlocutorii europeni cu care am discutat în ultimele luni și săptămâni, o afirm și în fața dumneavoastră, astăzi, că suntem pregătiți și profund angajați în asumarea și exercitarea acestei responsabilități majore. În același timp, trebuie să fim cu toții conștienți că reușita unei Președinții depinde deopotrivă de nivelul de angajament al tuturor actorilor europeni cu care vom conlucra, fie state membre partenere, fie instituții europene. Modul în care vom parcurge acest semestru va fi ilustrativ nu numai pentru performanța României, ci și pentru întreaga Uniune Europeană, într-un moment esențial al existenței sale.
Vă mulțumesc!

Foto: InquamPhotos / Octav Ganea

Vom reveni