Cele șapte obiective din justiție care vor fi în continuare monitorizate în cadrul PNRR / România riscă să piardă fonduri europene dacă nu le îndeplinește / Printre priorități, adoptarea Codurilor Penale până la sfârșitul acestui an / Predoiu: Sunt gata de a fi promovate în Parlament

Șapte obiective mari din justiție vor fi în continuare monitorizate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, chiar dacă România este pe punctul de a scăpa de Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) după ultimul raport pozitiv aprobat de Comisia Europeană. Una dintre urgențe este adoptarea Codurilor Penal și de Procedură Penală până la sfârșitul acestui an, obiectiv care trebuie îndeplinit în trimestrul patru al anului 2022, potrivit măsurii 424 din cadrul PNRR. Problema este că în aceste coduri ar trebui inclusă și tema prescripțiilor speciale, desființate de o decizie a Curții Constituționale.

Ministrul Cătălin Predoiu a declarat, miercuri, că proiectele celor două Coduri au fost în dezbatere publică și sunt gata de a fi promovate în Parlament. ”Vom face pași către promovarea Codurilor în Parlament”, a mai spus Predoiu, care a sugerat că termenul poate fi totuși depășit, iar adoptarea Codurilor ar putea fi amânată câteva luni față de termenul stabilit, până la înaintarea următoarei cereri de plată la Comisie.

A două măsură măsura (423) se referă la modul în care vor fi implementate cele trei legi ale justiției. Funcționarea Secției Speciale în noua formă va face, de asemena, obiectul monitorizării în cadrul PNRR.

A treia măsură (421) din cadrul PNRR vizează ”implementarea strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar”, capitol care include problema resurselor umane, problemele generate de valul de pensionări în rândul magistraților și capacitatea sistemului de a face noi recrutări. La acest capitol, răspunderea este la Institutul Național al Magistraturii, care în timpul celor doi ani de pandemie nu ar fi organizat concursi de intrare în profesie.

A patra măsură (431) se referă la ”consolidarea cadrului normativ privind integritatea”, care se referă în principal la activitatea Agenției Naționale de Integritate.

A cincea măsură (429) are în vedere funcționarea Direcției Naționale Anticorupție, fiind stabilit în cadrul PNRR un obiectiv concret: umplerea schemei de personal până la 85%.  În prezent, schema ar fi ocupată în proporție de 79%, adică ar fi nevoie suplimentar de circa 15 procurori.

A șasea măsură (422) din PNRR vizează Agenția Națională a de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, care se ocupă de recuperarea activelor provenite din infracțiuni. România și -ar fi asumat în cadrul PNRR construirea a 4 depozite pentru bunurile sechestrate de ANABI.

În fine, a șaptea măsură din PNRR (430) este adoptarea legii avertizorului de integritate, obiectiv în întârziere. Legea trebuia adoptată în trimestrul unu al acestui an, însă în prezent este blocată în Parlament după ce președintele Klaus Iohannis a întors legea de la promulgare din cauză că avertizorilor nu li se garanta anonimatul în cazul raportărilor.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a explicat, miercuri, că dacă nu sunt îndeplinite cele șase jaloane stabilite în PNRR, România riscă să piardă fonduri europene, dar a subliniat că îndeplinirea obiectivelor poate fi amânată până la înaintarea cererii de plată.

Separat de monitorizarea efectuată în cadrul PNRR, România va fi monitorizată la capitolul justiție și în cadrul mecanismului privind statul de drept, a mai explicat ministrul justiției. Acest mecanism, care se aplică tuturor statelor membre UE, leagă și el acordarea fondurilor europene de respectarea unor valori cum ar fi independența sistemului judiciar și libertatea presei.

Echipele de evaluatori din cadrul celor două mecanisme (PNRR, stat de drept) sunt distincte, deși ambele sunt formate de experți din cadrul Comisiei Europene.

Doar în cazuri extreme, când se constată încălcarea unor principii de bază din tratatele Uniunii, se poate ajunge la declanșarea unor sancțiuni mai dure, cum ar fi activarea articolul 7 din Tratat (cazul Poloniei sau Ungariei). Aceste sancțiuni pot merge până la pierderea dreptului celor două țări de a vota în chestiuni decizionale care privesc UE.

Procedura, decisă prin vot în plenul Parlamentului European (PE) de la Strasbourg, se anunță a fi însă una de durată, cu șanse reduse de a fi pusă în practică.

Context

Comisia Europeană a recomandat, marți, în ultimul raport MCV (Mecanism de Cooperare și Verificare) încetarea monitorizării României, după 15 ani de funcționare a acestui instrument prin care au fost monitorizate progresele făcute în reformarea justiției după aderarea la UE, se arată în raportul consultat de G4Media.ro.

În raportul MCV se arată că justiția va fi monitorizată mai departe în cadrul mecanismului privind statul de drept, care condiționează fondurile europene de respectarea unor valori precum independența justiției și libertatea presei. Decizia Comisiei va fi transmisă Consiliului și Parlamentului, care pot face observații.

În raportul MCV se mai arată că noile legi ale justiției ”vor fi, de asemenea, evaluate în cadrul procedurii specifice aferente Planului de redresare și reziliență al României”.

Raportul precizează că procesul legislativ de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală în vederea alinierii dispozițiilor lor la deciziile relevante ale Curții Constituționale a României este încă în desfășurare și că ”această aliniere va trebui să țină seama, totodată, de necesitatea de a se asigura compatibilitatea cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale de luptă împotriva corupției, precum și de recomandările formulate în cadrul MCV și de avizul Comisiei de la Veneția”.