Cele trei mari parcuri pe care Nicușor Dan vrea să le înființeze pe spații cerute de la guvern: Terenul Esplanada de lângă Biblioteca Națională, serele Ghencea și terenul din spatele stadionului Ghencea

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, le-a transmis candidaților la alegerile prezidențiale 20 de cereri de ordin legislativ și administrativ. Printre ele se numără și transferul a trei terenuri către Primărie București pentru a înființa parcuri și spații publice, potrivit listei publicate pe site-ul primăriei.

Una dintre cereri prevede mutarea viitorului cartier al Justiției (sediile marilor instituții) de pe terenul Esplanada pe un alt spațiu din lângă Parlament.

Iată cele trei parcuri mari pe care vrea să le înființeze primarul Capitalei:

– Transferul Serelor Ghencea de la ADS la Municipiul București în vederea organizării unui parc

– Transferul unei părți din terenul din spatele Stadionului Ghencea de la Ministerul Apărării la Municipiul București în vederea organizării unui parc / grădini zoologice

– Realizarea Cartierului Justiției pe spațiul dintre Palatul Parlamentului și clădirea Academiei Române și transferul de la Ministerul Dezvoltării la Municipiul București a întregului teren „Esplanada”

”Bucureștiului îi lipsesc un spațiu central public de dimensiuni mari, ca loc de întâlnire, ca loc pentru evenimente culturale. Singurul spațiu cu locația și dimensiunea corespunzătoare pentru acest scop este terenul „Esplanada” de lângă Biblioteca Națională. Ar fi păcat ca spațiul să fie folosit pentru Cartierul Justiției, care nu are valențe de spațiu public. O locație mult mai potrivită pentru Cartierul Justiției este spațiul dintre Palatul Parlamentului și clădirea Academiei Române”, se arată în propunerea făcută de Nicușor Dan.

Reamintim că primarul general a anunţat joi cele 20 de solicitări pe care urmează să le prezinte candidaţilor la alegerile prezidenţiale şi parlamentare. El a spus că, începând de săptămâna viitoare, va cere întâlniri cu candidaţii pentru a afla dacă ei susţin sau nu aceste obiective.

Vezi mai jos lista completă a cererilor lui Nicușor Dan:

A. SOLICITĂRI LEGISLATIVE CU PRIVIRE LA MECANISME FINANCIARE

1. Modificarea Legii finanțelor publice locale și a Codului Fiscal astfel încât împărțirea taxelor și impozitelor în București între Primăria Capitalei și primăriile de sector să se facă de către Consiliul General, nu de Parlament

Este modul în care funcționează toate capitalele europene care au subdiviziuni administrative.

Este reglementarea firească, în care Consiliul General și nu Parlamentul stabilește ordinea priorităților în finanțare.

2. Posibilitatea de împrumut a UAT-urilor să fie proporțională cu numărul de locuitori

Prin așa-numita lege a plafoanelor, posibilitatea anuală de împrumut a Bucureștiului este echivalentă cu a tuturor celorlalte municipii din România, deși în mod evident necesitatea de împrumut a Bucureștiului este mult mai mare. Deficitul de finanțare și de împrumut al Bucureștiului din ultimii 20 de ani a dus la o întârziere de dezvoltare.

B. SOLICITĂRI LEGISLATIVE CU PRIVIRE LA URBANISM

3. Emiterea tuturor autorizațiilor de construire din București de către Primarul Municipiului București și emiterea tuturor documentațiilor de urbanism din București de către Consiliul General

Specialiștii sunt de acord că dezvoltarea urbană a Bucureștiului a fost incoerentă, cu consecințe asupra calității locuirii, a traficului, a poluării și a potențialului de dezvoltare al orașului. Practica instanțelor arată un grad mare de ilegalitate în urbanism și construcții în București. O dezvoltare urbană coerentă presupune o unică viziune de dezvoltare, care nu poate fi decât la Primăria Capitalei. Responsabilitatea asupra traficului revine Primarului Municipiului București; acesta trebuie să controleze și dezvoltarea urbană care generează traficul.

4. Limitarea derogărilor de la indicatorii urbanistici în Codul Urbanismului

Indicatorii urbanistici reglementați în Planul Urbanistic General reprezintă indicatori calculați științific, care asigură funcționarea corectă a localității din perspectiva traficului, a calității locuirii, a accesului la utilități.

Posibilitatea de a majora acești indicatori cu 20% fără o justificare la momentul emiterii autorizației de construire nu are niciun suport științific.

Posibilitatea de a schimba funcțiunea prin autorizația de construire permite eludarea unor legi sau reglementări locale (de exemplu, clădirea autorizată inițial ca birou și reautorizată ca rezidențială eludează condiția asigurării necesarului de spațiu verde).

Extinderea derogării coeficientului de utilizare al terenului prin PUZ de la 20% la 30% încurajează solicitările de derogări de la Planul Urbanistic General, cu afectarea coerenței urbane.

5. Obligarea Inspectoratului de Stat în Construcții la verificarea ilegalităților sesizate și obligarea Prefecților să atace documentațiile ilegale sesizate de Inspectorat

Este unanim recunoscut că instituțiile de control ale statului în urbanism și construcții, Inspectoratul de Stat în Construcții și Prefectul, nu își exercită atribuțiile.

Este necesară instituirea obligației Inspectoratului de Stat în Construcții de a verifica legalitatea tuturor actelor cu care este sesizat, într-un termen de 30 de zile, și de a obliga Prefecții să atace în instanță actele pe care Inspectoratul le apreciază nelegale, într-un termen de 30 de zile, cu posibilitatea de a motiva în același termen de ce nu exercită acțiunea.

6. Posibilitatea organelor civile de control de a dispune suspendarea lucrărilor ilegale în zone protejate

Conform mecanismului legislativ actual, în situația în care constată lucrări neautorizate la monumente sau în zone protejate, serviciile de disciplină în construcții și Inspectoratul de Stat în Construcții nu pot decât să sesizeze Parchetul.

În practică, în foarte puține cazuri Parchetul a dispus oprirea lucrărilor. De exemplu, la lucrările din str. Visarion nr. 8, Parchetul nu a intervenit timp de doi ani, interval în care s-a edificat toată construcția.

În practică, odată cu sesizarea Parchetului, beneficiarul sfidează organele civile de control și continuă lucrările, convins că nu i se va întâmpla nimic.

Este necesar ca organul civil să poată dispune oprirea lucrărilor, cu posibilitatea Parchetului de a revoca măsura, și cu sancțiune penală pentru constructorul care ignoră dispoziția organului civil.

7. Eliminarea din Legea 350/2001 și din noul Cod al Urbanismului a termenului de 5 ani la atacarea în instanță a documentațiilor de urbanism

Există mai multe decizii în care Curtea Constituțională reține că este neconstituțională instituirea unui termen pentru atacarea în instanță a actelor normative.

Documentațiile de urbanism produc efecte doar la momentul emiterii autorizațiilor de construire, când vecinii și societatea civilă iau cunoștință de eventualele consecințe negative ale documentațiilor de urbanism. Termenul de 5 ani îi lipsește de posibilitatea de a-și apăra interesele la momentul la care află că sunt afectați.

8. Eliminarea condițiilor discriminatorii introduse prin Legea 102/2023 pentru acțiunile în instanță ale ONG-urilor

Legea 102/2023 a introdus în Legile 50/1991 și 350/2001 condiții discriminatorii pentru ONG-uri față de toate celelalte persoane fizice și juridice în cazul atacării în instanță a autorizațiilor de construire sau a documentațiilor de urbanism.

Scopul condițiilor discriminatorii, ilegitim, a fost de a limita controlul instanțelor pe legalitatea în urbanism și construcții la solicitarea ONG-urilor, în condițiile în care instituțiile de control ale statului nu își exercită atribuțiile.

C. SOLICITĂRI LEGISLATIVE CU PRIVIRE LA SPAȚIILE VERZI

9. Abrogarea art. 18 alin. (9) din Legea 24/2007 a spațiilor verzi urbane

Articolul prevede imposibilitatea inventarierii spațiilor verzi private decât după exproprierea lor. Sunt multe spații verzi care, din cauza acestui articol, nu pot fi incluse nici în planurile urbanistice generale, nici în registrele spațiilor verzi (de exemplu, partea retrocedată a Parcului IOR), generând instabilitate juridică.

Articolul, introdus în ultimul moment într-un proiect de lege vizând Legea 10/2001, este un cadou pentru persoanele care au cumpărat terenuri – spații verzi, știind că sunt spații verzi, cu interesul speculativ de a le construi.

Abrogarea articolului 18 alin. (9) este o solicitare veche a societății civile.

10. Eliminarea din noul Cod al Urbanismului a tuturor prevederilor cu privire la spațiile verzi

Legislația cu privire la spațiile verzi este stabilă, fără modificări semnificative în ultimii ani. Practica instanțelor este de asemenea stabilă. Introducerea unor prevederi sumare cu privire la spațiile verzi în Codul Urbanismului strică echilibrul legislativ existent. Articolele din proiectul de Cod al Urbanismului cu privire la spațiile verzi nu acoperă întreaga protecție a spațiilor verzi din legislația actuală.

Eliminarea prevederilor cu privire la spații verzi din Codul Urbanismului este o solicitare a societății civile. A fost împărtășită de câteva partide cu ocazia dezbaterilor la Cod.

11. Respingerea de către Camera Deputaților a proiectului de lege Plx 668/2018 pentru modificarea Legii spațiilor verzi urbane 24/2007 înainte de dezbaterea Codului Urbanismului

Președintele României a solicitat reexaminarea primei forme a proiectului de lege. O formă ușor modificată a fost adoptată de Senat. Amendamente nocive cu privire la spațiile verzi excluse din Codul Urbanismului au fost adoptate în Comisia de Mediu a Camerei Deputaților într-un mod netransparent.

Dată fiind importanța modificărilor propuse și procedura avansată a dezbaterii parlamentare, fără posibilitatea Președintelui de a solicita reexaminarea, soluția corectă este respingerea de către Camera Deputaților a acestui proiect de lege și reluarea ideilor pertinente din proiect într-o nouă inițiativă legislativă.

Este o solicitare a societății civile, inclusiv a ONG-urilor care au propus varianta inițială a proiectului.

D. SOLICITĂRI LEGISLATIVE CU PRIVIRE LA MECANISME ADMINISTRATIVE

12. Modificarea Codului Administrativ pentru a permite în mod expres primarului să atace în instanță hotărârile Consiliului

Este absurd ca primarul să fie obligat să execute hotărâri ale Consiliului Local votate în urmă cu 10-15 ani, pe care le consideră ilegale, fără să aibă instrumente să le conteste.

13. Precizarea Legii contenciosului administrativ care să dea posibilitatea subiecților de drept public să inițieze acțiuni în instanță pe zonele lor de competență / interes

Ambiguitatea art. 1 alin. (8) din Legea 554/2004 a condus mai multe instanțe de judecată la concluzia că Primarul Municipiului București nu poate ataca acte emise de primarii de sector, chiar dacă le consideră ilegale și consideră că prejudiciază interesul public pe care are mandat să îl apere. Concluzia, pe care nu o comentăm aici din punct de vedere juridic, este absurdă din punct de vedere practic.

E. SOLICITĂRI CU PRIVIRE LA OBIECTIVE NAȚIONALE ÎN BUCUREȘTI

14. Transferul Serelor Ghencea de la ADS la Municipiul București în vederea organizării unui parc

15. Transferul unei părți din terenul din spatele Stadionului Ghencea de la Ministerul Apărării la Municipiul București în vederea organizării unui parc / grădini zoologice

16. Realizarea Cartierului Justiției pe spațiul dintre Palatul Parlamentului și clădirea Academiei Române și transferul de la Ministerul Dezvoltării la Municipiul București a întregului teren „Esplanada”

Bucureștiului îi lipsesc un spațiu central public de dimensiuni mari, ca loc de întâlnire, ca loc pentru evenimente culturale. Singurul spațiu cu locația și dimensiunea corespunzătoare pentru acest scop este terenul „Esplanada” de lângă Biblioteca Națională. Ar fi păcat ca spațiul să fie folosit pentru Cartierul Justiției, care nu are valențe de spațiu public. O locație mult mai potrivită pentru Cartierul Justiției este spațiul dintre Palatul Parlamentului și clădirea Academiei Române.

17. Transferul de la Romsilva către Municipiul București a drumului de acces prin Pădurea Băneasa în cartierul Greenfield pe perioada limitată și nu nelimitată

Cartierul Greenfield este un exemplu tipic de dezvoltare urbană speculativă, în care s-au construit locuințele înaintea căilor de acces. Este rezonabilă o soluție pe termen scurt, 4 ani, de folosire pentru acces a drumului forestier din pădure, până când investitorul se achită de obligația de a construi ieșirile din cartier înspre nord, înspre șoseaua de centură. Nu este rezonabil ca drumul forestier din pădure să devină drum definitiv prin singura pădure urbană pe care Bucureștiul o are.

F. SOLICITĂRI PENTRU GRUPURILE DE CONSILIERI ALE PARTIDELOR ÎN CONSILIUL GENERAL

18. Susținerea convocării celor două referendumuri locale, cu privire la împărțirea taxelor și impozitelor între Primăria Capitalei și primăriile de sector și cu privire la atribuția de emitere a autorizațiilor de construire în București

Conform legii, atribuția legală de convocare a referendumurilor locale în București o are Consiliul General, la propunerea Primarului Municipiului București.

19. Susținerea revenirii tuturor bulevardelor Bucureștiului în administrarea Administrației Străzilor

Pentru coerența reglementărilor de parcare, pentru coerența mobilierului urban, pentru coerența peisagistică, este necesar ca toate bulevardele Bucureștiului să revină în administrarea Administrației Străzilor, structură a Primăriei Capitalei.

Asta nu exclude parteneriate cu primăriile de sector care doresc să facă diverse investiții, însă investițiile trebuie coordonate de o unică structură, pentru a asigura coerența funcțională și de imagine a orașului.

20. Susținerea noului Plan Urbanistic General în varianta propusă de specialiști

Noul Plan Urbanistic General va da o direcție de dezvoltare a orașului și va reglementa coerent modul de construire. Este important ca viziunea propusă de specialiști să fie aprobată de decidenții politici.