Cele trei soluții la care pot apela statele din zona euro pentru a salva economiile afecate de coronavirus

Cei responsabili de zona euro au la dispoziție două săptămâni pentru a găsi o modalitate de a sprijini economia în timpul epidemiei de coronavirus, care să satisfacă două tabere cu puncte de vedere diametral opuse: pe cei care solicită emiterea comună a datoriei și pe cei care i se opun cu înverșunare, transmite Reuters, citat de Rador.

Unele țări, inclusiv Germania, Olanda, Finlanda sau Austria, sunt înclinate către o formulă conform căreia o instituție a UE ar împrumuta bani de pe piață și apoi ar împrumută ieftin fondurile către state și nu doresc o „mutualizare” a datoriei mai mare decât aceasta.

Totuși, acest lucru ar putea să nu fie suficient pentru alții, cum ar fi Franța, Italia sau Spania, care văd pandemia ca pe o oportunitate de a promova aspirația de lungă durată către problemele legate de datorii. Liderii UE nu au putut să cadă de acord asupra unui plan joia trecută, dar au primit încă două săptămâni pentru a elabora detaliile.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, i-a îndemnat să acționeze mai decisiv pentru a amortiza impactul economic al pandemiei, au declarat vineri surse consultate de Reuters. Miniștrii de finanțe ai blocului vor începe să dezbată alternativele în această săptămână.

1. Îndatorarea Mecanismului european de stabilitate (MES), Fondul de salvare al zonei euro. Mecanismul european de stabilitate (MES) este deținut de statele din zona euro care sunt responsabile în comun pentru datoria pe care o emite pentru a finanța un stat. MES ar putea oferi linii de credit în valoare de până la 2% din PIB național oricărei țări din zona euro care îl solicită.

Dezavantajul este că ar presupune o evaluare a durabilității datoriei solicitantului – ceea ce Italia, puternic îndatorată, refuză – și ar atrage anumite condiții, chiar dacă programul s-ar concentra doar pe pandemie. Italia și Spania nu doresc condiții.

2. Împrumuturi ale Băncii Europene de Investiții. BEI, banca de investiții a UE, este deținută de statele membre ale UE. Finanțează tot felul de proiecte susținute de blocul din 27 de națiuni și ar putea sprijini companiile afectate de epidemie. BEI își colectează banii prin emiterea de obligațiuni pe piață. Datorită ratingului său triplu-A, obține finanțare la un cost foarte mic.

Banca s-a oferit deja să implementeze imediat aproape 40 de miliarde de euro în finanțare suplimentară pentru a ajuta la combaterea efectelor coronavirusului.

S-ar putea face mult mai mult dacă miniștrii finanțelor din UE și liderii ei ar fi de acord să-și suplimenteze capitalul. Aceasta este o opțiune pe care UE o are în vedere.

3. Împrumuturi ale Comisiei Europene. Comisia Europeană, care are și ea o clasificare triplu A, poate împrumuta și pe piață. A făcut acest lucru pentru a strânge bani pentru Mecanismul european de stabilizare financiară (MEEF), un fond de urgență creat în 2010, când a început criza datoriilor suverane.

Cele 60 de miliarde de euro din MEEF au fost apoi strânse cu aprobarea bugetului pe termen lung al UE. Acesta a fost împrumutat ca parte a salvărilor pentru Irlanda și Portugalia.

Comisia ar putea folosi din nou acest mecanism, dacă statele UE acceptă să anuleze avize împotriva bugetelor UE în acest an și pentru perioada 2021-2027. Pentru a răspunde nevoilor posibile ale țărilor din afara zonei euro, Comisia ar putea folosi mecanismul balanței de plăți al UE, care a fost folosit pentru a ajuta Ungaria, România și Letonia în urmă cu un deceniu.

La acel moment, mecanismul avea 50 de miliarde de euro; acești bani au fost împrumutați și de Comisie de pe piață pentru a ajuta statele.

4. Ce vor alege? „Aș spune că nu este exclus nimic în această etapă, ceea ce este o bază utilă pentru a funcționa pentru următoarele 2 săptămâni”, a declarat un înalt funcționar din zona euro, menționând că liderii UE au solicitat miniștrilor finanțelor din „propuneri” din zona euro, la plural.

Însă diverse surse au exclus eliberarea în comun a datoriilor – înțeleasă ca uniunea statelor din zona euro petru a emite obligațiuni – ca nefiind practică în scopurile pandemiei, chiar și în cazul în care diviziunile politice adânci sunt depășite.

Aceste surse au menționat că nu numai țările din zona euro ar trebui să creeze o bază legală pentru astfel de obligațiuni, care ar dura mult timp, dar obligațiunile ar trebui să obțină ratinguri de credit, iar zona euro ar trebui să facă prezentări pentru a le explica investitorilor, înainte ca cineva să decidă să investească în ele.

„Lucrând pe baza instrumentelor MES existente are cel puțin avantajul că se poate face rapid și există bani în MES care pot fi folosiți.

Crearea a ceva complet nou de la zero ar necesita foarte mult timpul și obiectivul de combatere a pandemiei nu ar fi atins”, a declarat un alt înalt oficial.

Sursa: Rador/ Traducerea: Cristina Zaharia